Psalmul 50
Un psalm al lui Asaf
1Dumnezeu, da Dumnezeu, Domnul,
El vorbeşte şi cheamă pământul
de la răsăritul soarelui până la apusul lui!
2Din Sion, întruchiparea frumuseţii, străluceşte Dumnezeu!
3 Dumnezeul nostru vine şi nu tace;
un foc mistuie înaintea Lui
şi o furtună se dezlănţuie împrejurul Lui!
4El cheamă cerurile de deasupra
şi pământul, ca să-Şi judece poporul:
5„Adunaţi-Mi credincioşii,
pe cei ce au încheiat legământ cu Mine prin jertfă!“
6Cerurile mărturisesc dreptatea Lui,
căci Dumnezeu este judecătorul.Sela
7„Ia aminte, popor al Meu, şi voi vorbi!
Israele, voi mărturisi împotriva ta:
Sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău Eu sunt!
8Nu pentru jertfele tale te mustru Eu,
nici pentru arderile de tot care-Mi sunt aduse neîncetat.
9Nu voi lua viţei din ograda ta,
nici ţapi din staulele tale,
10căci ale Mele sunt toate vieţuitoarele pădurii
şi vitele de pe o mie de dealuri.
11Eu cunosc toate înaripatele munţilor,
şi toate făpturile câmpiei sunt ale Mele!
12Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie,
căci a Mea este lumea cu tot ce cuprinde ea.
13Mănânc Eu oare carnea taurilor
sau beau Eu sângele ţapilor?
14Adu-I ca jertfă lui Dumnezeu mulţumire
şi împlineşte-ţi jurămintele faţă de Cel Preaînalt!
15Cheamă-Mă în ziua necazului;
Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!“
16Dumnezeu îi zice însă celui rău:
„Ce tot înşiri tu orânduirile Mele
şi ai pe buze legământul Meu,
17când tu urăşti mustrarea
şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?
18Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el
şi te însoţeşti cu cei ce comit adulter.
19Dai drumul gurii la rele,
limba ta urzeşte înşelăciunea.
20Vorbeşti împotriva fratelui tău cu care locuieşti
şi pe fiul mamei tale arunci vina[a].
21Aşa ai făcut, iar Eu am tăcut.
Ţi-ai închipuit că sigur Eu sunt ca tine,
dar te voi mustra şi îţi voi pune totul în faţă[b]!
22Luaţi aminte la aceste lucruri, voi care Îl uitaţi pe Dumnezeu,
ca nu cumva să vă sfâşii şi să nu aibă cine să vă scape!