Psalmul 115
1Nu nouă, Doamne, nu nouă,
ci Numelui Tău să-i fie adusă slava,
pentru îndurarea şi credincioşia Ta!
2Pentru ce să zică neamurile:
„Unde le este Dumnezeul?“
3Dumnezeul nostru însă este în ceruri
şi face tot ce vrea.
4Idolii lor sunt din argint şi din aur,
sunt lucrarea mâinilor omeneşti.
5Ei au gură, dar nu vorbesc,
au ochi, dar nu văd,
6au urechi, dar nu aud,
au nas, dar nu pot mirosi,
7au mâini, dar nu pot pipăi,
au picioare, dar nu pot umbla cu ele,
iar din gâtlej nu pot scoate nici un sunet.
8Ca ei sunt cei care-i fac
şi toţi cei care se încred în ei.
9Israele, încrede-te în Domnul –
El este ajutorul şi scutul lui!
10Casă a lui Aaron, încrede-te în Domnul –
El este ajutorul şi scutul lui!
11Cei temători de Domnul, încredeţi-vă în Domnul –
El este ajutorul şi scutul lor!
12Domnul Îşi aduce aminte de noi şi dă binecuvântare:
El binecuvântează casa lui Israel,
binecuvântează casa lui Aaron,
13îi binecuvântează pe cei ce se tem de Domnul,
de la cei mici până la cei mari.
14Să vă înmulţească Domnul,
pe voi şi pe fiii voştri!
15Să fiţi binecuvântaţi de Domnul,
Creatorul cerurilor şi al pământului.
16Cerurile, cerurile sunt ale Domnului,
dar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
17Nu morţii Îi dau laudă Domnului,
nici cei care s-au pogorât în tăcere,
18ci noi Îl vom binecuvânta pe Domnul,
de acum şi până în veci.
Lăudaţi-L pe Domnul!