Psalmii 14

¹ Nebunul^[a] zice în inima lui:
    „Nu este Dumnezeu!“
S-au pervertit oamenii, săvârşesc fapte îngrozitoare;
    nu mai există nici unul care să facă binele.

² Domnul Îşi pleacă privirea din ceruri
    peste fiii oamenilor,
ca să vadă dacă există vreunul care să aibă pricepere,
    vreunul care să-L caute pe Dumnezeu.
³ Toţi s-au rătăcit,
    cu toţii au devenit corupţi!
Nu mai există nici unul care să facă binele,
    nici unul măcar!

⁴ Oare n-au minte cei ce săvârşesc nelegiuirea,
    cei ce-mi mănâncă poporul ca pe pâine
        şi nu-L cheamă pe Domnul?
⁵ Chiar acolo unde sunt îi va apuca groaza,
    căci Dumnezeu este cu neamul celor drepţi.
⁶ Râdeţi voi de planul celui sărman,
    dar Domnul este adăpostul lui!
⁷ O, de ar veni din Sion izbăvirea lui Israel?
    Când Domnul va aduce înapoi captivii poporului Său,^[b]
să se înveselească Iacov
    şi să se bucure Israel!