Marcu 1

Lucrarea lui Ioan Botezătorul

¹Începutul^[a] Evangheliei^[b] lui^[c] Isus^[d] Cristos^[e], (Fiul lui Dumnezeu)^[f]. ²Aşa cum este scris în Isaia, profetul^[g]:

⁴Ioan Botezătorul a venit în pustie şi a început să predice botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. ⁵Toţi cei din ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să vină la el şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan. ⁶Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele.^[h] El se hrănea cu lăcuste şi cu miere sălbatică. ⁷Ioan vestea şi zicea: „După mine vine Cel Ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec să-I dezleg cureaua sandalelor! ⁸Eu v-am botezat cu^[i] apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Botezul şi ispitirea lui Isus

⁹În acele zile a venit Isus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat de către Ioan în Iordan. ¹⁰Imediat după ce a ieşit din apă, El a văzut cerurile deschise şi pe Duhul coborând peste El ca un porumbel. ¹¹Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“^[j]

¹²Imediat^[k] Duhul L-a dus în pustie. ¹³El a stat în pustie timp de patruzeci de zile^[l], fiind ispitit de Satan^[m]. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau^[n].

Primii ucenici

¹⁴După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând Evanghelia lui^[o] Dumnezeu. ¹⁵El zicea: „S-a împlinit vremea! Împărăţia lui Dumnezeu^[p] este aproape! Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!“

¹⁶În timp ce trecea pe lângă Marea Galileii^[q], Isus l-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, care tocmai aruncau năvoadele în mare, căci erau pescari. ¹⁷Isus le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni!“ ¹⁸Ei şi-au lăsat imediat năvoadele şi L-au urmat.

¹⁹Mergând puţin mai încolo, l-a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui. Ei erau într-o barcă şi îşi reparau năvoadele. ²⁰Imediat El i-a chemat, iar ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajaţi şi L-au urmat.

Isus vindecă un demoniac în Capernaum

²¹S-au dus în Capernaum şi, în Sabatul imediat următor, El a intrat în sinagogă^[r] şi a început să dea învăţătură. ²²Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui, căci El îi învăţa ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învăţau cărturarii^[s]. ²³Chiar atunci în sinagoga lor era un om stăpânit de un duh necurat. ²⁴El a strigat:

– Ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu Cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu!

²⁵Isus l-a mustrat zicându-i:

– Taci şi ieşi afară din el!

²⁶Duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l şi scoţând un strigăt puternic. ²⁷Toţi au rămas uimiţi, aşa că se întrebau între ei: „Ce înseamnă aceasta? Este o învăţătură nouă, care are autoritate. El porunceşte chiar şi duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“ ²⁸Şi I s-a dus vestea imediat pretutindeni, în toată regiunea din jurul Galileii.

Isus vindecă bolnavii

²⁹Imediat după ce au ieşit din sinagogă, s-au dus împreună cu Iacov şi Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei. ³⁰Soacra lui Simon era întinsă pe pat, având febră, şi ei I-au vorbit imediat despre ea. ³¹El a venit, a prins-o de mână şi a ridicat-o. Şi febra a lăsat-o, iar ea a început să le slujească. ³²Seara, după ce a apus soarele, au adus la El pe toţi bolnavii şi pe cei demoniaci. ³³Întreaga cetate era adunată la uşă. ³⁴El i-a vindecat pe mulţi care sufereau de diferite boli şi a scos afară mulţi demoni. Pe demoni nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei Îl cunoşteau.

Isus se roagă într-un loc pustiu

³⁵Dis-de-dimineaţă, când încă era întuneric, Isus S-a sculat, a ieşit, şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi se ruga acolo. ³⁶Dar Simon şi cei ce erau de obicei cu El au început să-L caute ³⁷şi, când L-au găsit, I-au zis:

– Toţi Te caută!

³⁸Isus le-a răspuns:

– Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am ieşit!

³⁹Şi S-a dus în toată Galileea, predicând în sinagogile lor şi scoţând demoni.

Curăţarea unui bolnav de lepră

⁴⁰A venit la El un lepros^[t] care a îngenuncheat şi L-a rugat spunând:

– Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti^[u]!

⁴¹Cuprins de milă^[v], Isus a întins mâna, l-a atins şi i-a zis:

– Da, vreau. Fii curăţit!

⁴²Lepra l-a părăsit imediat şi a fost curăţit. ⁴³Isus i-a atras atenţia şi i-a spus să plece imediat, ⁴⁴zicându-i totodată:

– Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te, arată-te preotului şi adu pentru curăţirea ta ceea ce a poruncit Moise^[w], drept mărturie pentru ei.

⁴⁵Dar el a ieşit afară şi a început să vorbească şi să răspândească vestea atât de mult, încât Isus nu mai putea să intre pe faţă în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii. Şi oamenii veneau la El de pretutindeni.