Isaia 13

² „Ridicaţi un steag pe un munte pleşuv
    şi strigaţi tare la ei!
Faceţi-le semn cu mâna să intre
    pe porţile nobililor!
³ Eu Însumi am poruncit sfinţilor Mei
    şi Mi-am chemat vitejii –
        pe cei ce se bucură de măreţia Mea –
        să-Mi ducă la îndeplinire mânia.

⁴ Un tumult se aude pe munţi,
    ca cel al unei mari mulţimi.
Un vuiet de împărăţii,
    de neamuri adunându-se.
Domnul Oştirilor Îşi strânge
    o oştire pentru luptă.
⁵ Ei vin dintr-o ţară îndepărtată,
    de la marginea cerurilor.
Domnul şi uneltele mâniei Sale
    vin ca să distrugă întreaga ţară.

⁶ Jeliţi-vă! Căci ziua Domnului este aproape;
    va veni ca devastare de la Cel Atotputernic^[a].
⁷ De aceea toate mâinile vor slăbi,
    inima oricărui om se va înmuia
⁸         şi toţi vor fi cuprinşi de spaimă.
Chinurile şi durerile îi vor apuca
    şi se vor zvârcoli ca o femeie în travaliu.
Se vor uita îngroziţi unul la altul,
        cu feţele înroşite.

⁹ Priveşte! Vine ziua Domnului, o zi a cruzimii!
    Vine cu mânie şi urgie aprinsă,
pentru a face din ţară un pustiu
    şi pentru a nimici păcătoşii din ea.
¹⁰ Stelele cerurilor şi constelaţiile lor
    nu-şi vor mai arăta lumina;
soarele va fi întunecat la răsăritul lui,
    iar luna nu-şi va mai trimite lumina.
¹¹ Voi pedepsi lumea pentru răul ei
    şi pe cei răi pentru păcatul lor.
Voi pune capăt mândriei celor aroganţi
    şi voi doborî trufia tiranilor.
¹² Voi face ca oamenii să fie mai rari decât aurul fin,
    mai rari decât aurul de Ofir.
¹³ Pentru aceasta, voi face să se cutremure cerurile,
    iar pământul se va zgudui din temelii
din pricina furiei Domnului Oştirilor,
    în ziua aprigei Lui mânii.

¹⁴ Se va-ntâmpla că, asemenea unei gazele urmărite
    sau a unei turme fără păstor,
fiecare se va întoarce la poporul lui,
    fiecare va fugi în ţara lui.
¹⁵ Oricine va fi găsit va fi înjunghiat
    şi oricine va fi capturat va cădea ucis de sabie.
¹⁶ Copiii lor vor fi zdrobiţi în bucăţi sub ochii lor,
    casele le vor fi jefuite,
        iar soţiile le vor fi necinstite.
¹⁷ Iată, îi voi stârni împotriva lor pe mezi,
    cărora nu le va păsa de argint
        şi nu-şi vor găsi plăcerea în aur.
¹⁸ Arcurile lor îi vor străpunge pe cei tineri;
    de prunci nu vor avea milă,
        iar copiii nu vor găsi îndurare în ochii lor.
¹⁹ Iar Babilonul, gloria imperiilor,
    splendoarea şi mândria caldeenilor,
va arăta ca Sodoma şi Gomora
    în vremea când le-a distrus Dumnezeu.^[b]
20 Nu va mai fi locuit niciodată,
    nu va mai fi nimeni în el pentru tot restul generaţiilor.
Nici un arab nu-şi va întinde cortul acolo
    şi nici un păstor nu-şi va odihni turma în acel loc.
²¹ Ci animalele deşertului vor sta acolo:
    şacalii^[c] îi vor umple casele,
struţii vor locui acolo,
    iar ţapii sălbatici vor zburda în acel loc.
²² Hienele vor urla în palatele sale,
    iar şacalii – în casele lui de petrecere.
Vremea lui este aproape
    şi zilele nu-i vor fi prelungite.