Israel, alesul lui Domnului
1Dar acum ascultă, Iacove, robul Meu,
Israele, cel pe care te-am ales!
2 Aşa vorbeşte Domnul –
Cel Care te-a făcut,
te-a ţesut în pântece şi te va ajuta:
nu te teme, robul Meu Iacov,
Ieşurun[a], cel pe care te-am ales!
3 Căci Eu voi turna apă peste pământul însetat
şi râuri peste pământul uscat;
voi turna Duhul Meu peste sămânţa[b] ta
şi binecuvântarea Mea peste urmaşii tăi.
4 Ei vor răsări ca iarba de pe pajişti
şi ca sălciile lângă pâraiele de apă.
5 Unul va zice: ‘Eu sunt al Domnului!’,
un altul se va numi cu numele lui Iacov,
iar un altul îşi va scrie pe mână: ‘Al Domnului!’
şi va adopta numele de Israel.»
Măreţia Domnului şi absurditatea idolilor
6 Aşa vorbeşte Domnul,
Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul său,
Domnul Oştirilor:
«Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă,
iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu.
7 Cine este ca Mine? Să proclame,
să vestească şi să înfăţişeze înaintea Mea
ce s-a petrecut în vechime, de când Mi-am întemeiat poporul?
Ce urmează să se mai întâmple?
Să ne prezică ce se va întâmpla!
8 Nu vă temeţi, nu vă înspăimântaţi!
Oare nu v-am vestit şi prezis aceste lucruri în trecut?
Voi sunteţi martorii Mei! Există vreun alt Dumnezeu în afară de Mine?
Nu există o altă Stâncă! Eu nu cunosc vreuna.»
9 Toţi cei ce fac idoli sunt nimic,
iar lucrurile de care se bucură nu le sunt de vreun folos.
Cei ce ar trebui să-i apere nu văd,
nu cunosc şi, astfel, vor fi făcuţi de ruşine.
10 Cine a modelat vreun zeu sau a turnat vreun chip
– ceva de la care să nu aibă nici un folos?[c]
11 Iată, acesta împreună cu toţi cei din breasla sa vor fi făcuţi de ruşine;
artizanii nu sunt altceva decât oameni.
Să se adune şi să stea în picioare!
Vor fi înspăimântaţi, făcuţi de ruşine.
12 Fierarul ia o matriţă
cu care lucrează în cărbunii aprinşi;
o modelează cu lovituri de ciocan
şi o forjează cu puterea mâinii lui.
Apoi i se face foame şi îi slăbesc puterile,
iar pentru că nu bea apă, rămâne fără vlagă.
13 Tâmplarul măsoară cu o linie,
însemnează măsura cu un stilet,
apoi finisează lemnul cu o rindea
şi îl măsoară cu compasul;
îi dă formă de om,
om în toată splendoarea lui,
şi apoi îl pune într-o casă.
14 Taie cedri
sau îşi alege un gorun ori un stejar
pe care îl lăsase să crească printre ceilalţi copaci ai pădurii
sau taie un dafin pe care-l sădise, iar ploaia îl făcuse să crească.
15 Apoi acesta slujeşte omului drept lemn de foc.
Cu o parte din el se încălzeşte,
aprinde un foc şi coace pâine.
Cu o altă parte face un dumnezeu căruia i se închină,
modelează un idol înaintea căruia se prosternă.
16 Jumătate din el îl pune pe foc;
îşi prăjeşte carne, mănâncă şi se satură.
De asemenea, se încălzeşte şi zice:
«Ah! M-am încălzit stând aproape de foc!»
17 Din ce îi rămâne face un dumnezeu, propriul său idol.
Se prosternă înaintea lui şi i se închină;
i se roagă zicându-i:
«Mântuieşte-mă, căci tu eşti zeul meu!»
18 Ei nu cunosc, nici nu înţeleg,
căci ochii le sunt acoperiţi ca să nu poată vedea,
iar minţile – întunecate, ca să nu poată lua aminte.
19 Nici unul nu stă să cugete;
nu are cunoaştere sau discernământ ca să-şi zică:
«Jumătate l-am pus pe foc;
pe cărbunii lui mi-am copt pâine,
mi-am prăjit carne şi am mâncat.
Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune?
Să mă prostern eu înaintea unei bucăţi de lemn?»
20 El se hrăneşte cu cenuşă şi o minte înşelătoare îl conduce greşit.
Nu se poate salva singur,
nu poate spune: «Ceea ce ţin în mână nu este oare o minciună?»
21 «Ţine minte aceste lucruri, Iacove,
căci tu eşti robul Meu, Israele!
Eu te-am modelat; eşti robul Meu.
O, Israele, nu te voi uita!
22 Ţi-am şters nelegiuirile cum s-ar duce un nor,
şi păcatele cum dispare ceaţa.
Întoarce-te la Mine,
căci Eu te-am răscumpărat!»
23 Strigaţi de bucurie, ceruri, căci Domnul a lucrat!
Strigaţi, adâncimi ale pământului!
Izbucniţi în cântec, munţilor!
Şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri!
Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacov;
El Şi-a arătat slava prin Israel.
Ierusalimul, locuit din nou
24 Aşa vorbeşte Domnul,
Răscumpărătorul tău, Cel Care te-a ţesut în pântece:
«Eu sunt Domnul, Cel Care am făcut toate lucrurile, Cel Care, singur, a desfăşurat cerurile,
Cel Care, singur, a întins pământul;
25 Cel Care dovedeşte drept false semnele profeţilor mincinoşi,
îi arată drept proşti pe ghicitori,
îi face pe înţelepţi să dea înapoi
şi le dovedeşte cunoştinţa ca fiind prostie;
26 Cel Care adevereşte cuvântul robului Său
şi împlineşte prevestirea mesagerilor Săi;
Cel Care zice despre Ierusalim: ‘Va fi locuit!’
şi despre cetăţile din Iuda: ‘Vor fi rezidite!
Eu le voi reclădi din ruine!’;
27 Cel Care spune adâncului mării: ‘Fii uscat!
Îţi voi usca izvoarele!’;
28 Cel Care spune despre Cirus: ‘El este păstorul Meu;
el va împlini tot ce doresc Eu.
El va porunci ca Ierusalimul să fie rezidit
şi Templului să-i fie pusă temelia.’»
Footnotes
- Isaia 44:2 Ieşurun înseamnă Drept, Păzitor al Legii
- Isaia 44:3 Vezi nota de la 14:20
- Isaia 44:10 Întrebarea este retorică; numai un om fără minte putea face aşa ceva