1Dar Domnul va avea milă de Iacov; îl va alege din nou pe Israel şi îl va aşeza în ţara lui. Străinii li se vor alătura şi se vor uni cu Casa lui Iacov. 2Popoarele îi vor lua şi îi vor aduce la locul lor, iar Casa lui Israel le va stăpâni în ţara Domnului, ca pe nişte slujitori şi slujitoare. Îi vor lua captivi pe cei ce-i stăpâniseră şi vor domni peste asupritorii lor. 3În ziua în care Domnul îţi va da odihnă după durerea, necazul şi truda grea la care ai fost supus, 4vei râde de împăratul Babilonului, spunând:
«Cum a încetat asupritorul!
Cum a încetat furia[a] lui!
5Domnul a frânt toiagul celor răi
şi sceptrul conducătorilor,
6pe cel ce, cu mânie, lovea popoarele
cu lovituri fără sfârşit,
pe cel ce, cu mânie, stăpânea neamurile,
persecutându-le fără cruţare.
7Întreg pământul se bucură de odihnă şi pace
şi toţi oamenii izbucnesc în cântece de bucurie.
8Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban
se bucură de tine şi zic:
‘De când te afli trântit jos,
nimeni nu vine să ne mai taie!’
9Locuinţa Morţilor de jos e stârnită
să te întâmpine la sosire.
Ea trezeşte sufletele morţilor ca să te salute, –
pe toţi cei ce au fost conducători ai pământului, –
îi ridică de pe tronurile lor
pe toţi cei ce au fost împăraţi ai neamurilor.
10Toţi vor vorbi
şi-ţi vor spune:
‘Acum ai ajuns şi tu la fel de slab ca şi noi;
ai devenit ca noi!’
11Fala ta este coborâtă în Locuinţa Morţilor,
împreună cu sunetul harfelor tale.
Larvele îţi sunt aşternut,
iar viermii îţi sunt învelitoare.
12Cum ai căzut din ceruri,
luceafăr strălucitor, fiu al zorilor!
Cum ai fost doborât la pământ,
tu, asupritorul neamurilor!
13Tu ai zis în inima ta:
‘Mă voi înălţa la cer;
îmi voi ridica tronul
mai presus de stelele lui Dumnezeu!
Voi şedea pe muntele adunării,
pe înălţimile din nord![b]
14Mă voi înălţa deasupra norilor,
şi mă voi face asemenea Celui Preaînalt!’
15Dar ai fost coborât în Locuinţa Morţilor,
în adâncimile gropii.
16Cei ce te văd te privesc cu luare-aminte
şi-şi zic:
‘Acesta să fie omul care a făcut pământul să tremure,
care a zguduit împărăţiile,
17care a făcut lumea să se asemene cu un pustiu,
care i-a răsturnat cetăţile
şi n-a lăsat pe prizonieri să se întoarcă acasă?’
18Toţi împăraţii neamurilor,
toţi se odihnesc în cinste,
fiecare în mormântul său,
19dar tu eşti aruncat afară din mormântul tău,
ca o ramură dispreţuită,
acoperit cu cei ucişi,
cu cei străpunşi de sabie,
cu cei coborâţi în adâncimile gropii,
eşti ca un hoit călcat în picioare.
20Tu nu te vei alătura lor în mormânt,
pentru că ţi-ai distrus ţara
şi ţi-ai ucis poporul.»
Urmaşii[c] celor ce fac răul
nu vor mai fi pomeniţi vreodată!
21Pregătiţi măcelul fiilor săi,
datorită vinovăţiei părinţilor lor!
Să nu se mai ridice vreodată să moştenească ţara
şi să acopere faţa pământului cu cetăţi.
22«Mă voi ridica împotriva lor!»,
rosteşte Domnul Oştirilor.
«Voi şterge numele Babilonului şi pe supravieţuitorii lui,
voi şterge sămânţa şi pe urmaşii lui!», rosteşte Domnul.
23«Voi face din el un loc pentru bufniţe
şi o mlaştină
şi îl voi mătura cu mătura nimicirii!»,
rosteşte Domnul Oştirilor.
Profeţie împotriva Asiriei
24Domnul Oştirilor a jurat:
«Cum am plănuit, aşa va fi!
Cum am hotărât, aşa se va întâmpla!
25Îl voi zdrobi pe asirian în ţara Mea
şi pe munţii Mei îl voi călca în picioare.
Jugul lui va fi luat de peste cei din poporul Meu
şi povara lui va fi îndepărtată de pe umerii lor.»
26Acesta este planul făcut pentru întreaga lume;
aceasta este mâna întinsă peste toate neamurile.
27Căci Domnul Oştirilor a întocmit acest plan; cine l-ar putea strica?
Mâna Sa este întinsă; cine o va putea întoarce?“
Profeţie împotriva filistenilor
28În anul morţii regelui Ahaz a fost rostită această profeţie:
29„Nu vă bucuraţi, voi toţi, filistenilor,
pentru că s-a frânt toiagul care vă lovea!
Căci o viperă va ieşi din rădăcina şarpelui
şi un balaur zburător va fi rodul ei.
30În timp ce întâiul născut al săracului va găsi păşune,
iar cel nevoiaş se va culca în siguranţă,
pe rădăcina ta o voi ucide prin foame;
da, de foame îţi va muri rămăşiţa!
31Jeleşte-te, poartă! Plângi, cetate!
Înmuiaţi-vă, filistenilor, cu toţii!
Căci un nor de fum vine din nord,
şi rândurile oştirii sunt strânse.
32Ce li se va răspunde trimişilor acelui neam?
«Domnul a întemeiat Sionul,
iar cei nevoiaşi din poporul Său vor găsi refugiu în el.»“