1Poţi tu prinde leviatanul[a] cu undiţa
sau îi poţi lega limba cu o funie?
2Poţi să-i treci o funie prin nări
sau să-i străpungi falca cu un cârlig?
3Îţi va face el multe rugăminţi,
îţi va vorbi el cu glas dulce?
4Va încheia un legământ cu tine,
ca să te slujească întotdeauna?
5Te vei juca tu cu el precum cu o pasăre
sau îi vei pune lesă ca să-l ai pentru fetele tale?
6Fac negustorii comerţ cu el?
Este împărţit el între comercianţi?
7Îi vei acoperi pielea cu harpoane
sau capul cu căngi?
8Dacă vei pune mâna pe el,
îţi vei aduce aminte de luptă şi nu o vei mai face a doua oară!
9Orice speranţă de a-l prinde e o înşelătorie.
Numai când îl vezi, eşti deja îngrozit!
10Nimeni nu are curajul să-l întărâte.
Cine atunci Mi s-ar putea împotrivi?
11Cine Mi-a dat vreodată ceva,
ca Eu să trebuiască să-i dau înapoi?
Totul de sub ceruri Îmi aparţine.
12Nu voi înceta să vorbesc despre mădularele lui,
despre puterea lui cea mare sau despre minunata lui întocmire.
13Cine-i poate scoate haina?
Cine poate pătrunde între fălcile lui[b]?
14Cine ar îndrăzni să deschidă poarta gurii sale?
Dinţii ce o înconjoară sunt de temut.
15Spatele lui e făcut din şiruri de scuturi[c],
legate strâns împreună;
16fiecare e aşa apropiat de celălalt,
încât nici aerul nu poate trece printre ele.
17Sunt unite unele cu altele,
se ţin împreună şi nu pot fi despărţite.
18Strănuturile lui fac să strălucească lumina,
ochii lui sunt ca pleoapele zorilor.
19Din gura lui ies torţe aprinse;
el scapără scântei de foc.
20Din nările lui iese fum,
ca dintr-un vas care fierbe pe un foc de uscături.
21Suflarea lui aprinde cărbunii
şi gura lui aruncă flăcări.
22În grumaz îi stă puterea
şi înaintea lui merge groaza.
23Straturile cărnii sale se ţin împreună,
sunt ca turnate pe el, de neclintit.
24Pieptul îi este tare ca piatra,
tare ca piatra de moară de dedesubt.
25Când el se ridică, cei puternici tremură;
groaza lui îi pune pe fugă.
26Deşi sabia îl atinge, nu îi face nimic,
la fel nici suliţa, săgeata sau lancea.
27Pentru el fierul e ca paiul
şi bronzul ca lemnul putred.
28Săgeata nu-l pune pe fugă,
pietrele aruncate cu praştia sunt ca pleava,
29buzduganul e pentru el ca un pai;
râde la şuieratul suliţei.
30Dedesubtul lui arată ca un strat de cioburi ascuţite;
lasă în noroi o urmă ca o grapă trasă.
31Face adâncul să fiarbă ca un cazan,
face marea să clocotească ca un vas cu untdelemn.
32Lasă o urmă luminoasă după el,
de parcă adâncul ar avea plete albe.
33Nu este nimic pe pământ ca el,
este făcut să fie fără frică.
34Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat,
este împărat peste tot ce este mândru.“