Răspunsul lui Iov
1Iov a răspuns:
2„Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele!
Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.
3Lăsaţi-mă să vorbesc,
iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.
4Este plângerea mea adresată unui om?
Şi de ce n-aş fi nerăbdător?
5Priviţi-mă, miraţi-vă
şi puneţi-vă mâna la gură!
6Când mă gândesc la acestea mă înspăimânt
şi un tremur îmi cuprinde trupul.
7De ce trăiesc cei răi,
de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?
8Îşi văd copiii aşezaţi în jurul lor
şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.
9Casele lor sunt în siguranţă, fără teamă,
nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.
10Taurii lor sunt întotdeauna prăsitori,
vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.
11Îşi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă
şi copiii lor zburdă pe lângă ei.
12Ei cântă la tamburină şi harfă
şi se bucură la sunetul fluierului.
13Ei îşi trăiesc zilele în bunăstare
şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace[a].
14Îi zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi!
Nu vrem să cunoaştem căile Tale.
15Cine este Cel Atotputernic ca să-I slujim?
Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»
16Nu se bucură ei de bunăstarea lor?[b]
Departe de mine însă sfatul celor răi!
17De câte ori li se stinge candela celor răi
şi vine nenorocirea peste cei ca ei?
Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?
18Sunt ei ca paiul înaintea vântului
şi ca pleava luată de furtună?[c]
19Voi ziceţi: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!»
Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să-şi dea seama!
20Ochii lui să vadă nimicirea lui
şi el să bea din mânia Celui Atotputernic.
21Căci ce-i pasă lui de familia pe care o lasă în urmă,
când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?
22Îl va învăţa cineva pe Dumnezeu cunoştinţa,
pe El, Cel Care judecă pe cei înălţaţi?
23Un om moare în plină putere,
în deplină siguranţă şi fără greutăţi,
24cu trupul[d] plin de grăsime
şi cu măduva mustind în oasele lui.
25Iar un altul moare cu amărăciune în suflet,
fără să fi gustat niciodată fericirea.
26Totuşi amândoi stau în ţărână
şi viermii îi acoperă.
27Ştiu bine ce gândiţi,
planurile prin care vreţi să-mi faceţi rău.
28Voi ziceţi: «Unde este casa celui mare?
Unde este cortul locuinţei celor răi?»
29Nu i-aţi întrebat pe cei ce călătoresc
şi n-aţi luat voi aminte la mărturia lor,
30potrivit căreia cel rău e cruţat în ziua nenorocirii
şi scăpat în ziua mâniei?[e]
31Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui?
Cine îl răsplăteşte pentru ce a făcut?
32Când e dus în groapă,
i se pune o strajă la mormânt.
33Bulgării din vale îi sunt dulci;
toţi oamenii merg după el
şi o mulţime fără număr merge înaintea lui.[f]
34Deci cum mă veţi mângâia voi cu vorbe deşarte?
Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“