1Elihu a continuat:
2„ Ascultaţi cuvintele mele, înţelepţilor,
ascultaţi-mă, voi cei ce aveţi cunoştinţă!
3Căci urechea analizează cuvintele,
aşa cum cerul gurii gustă mâncarea.
4Să alegem ce este drept;
să învăţăm împreună ce este bine.
5Căci Iov a zis: «Sunt nevinovat,
însă Dumnezeu nu-mi dă dreptate.
6Deşi sunt drept, sunt considerat mincinos.
Deşi sunt fără vină, săgeţile Lui mă rănesc şi nu mă mai vindec.»
7Este vreun alt om ca Iov,
care să bea batjocura ca pe apă,
8care să umble cu cei ce fac răul
şi să se însoţească cu nelegiuiţii?
9Căci el a zis: «Nu e de nici un folos omului
să-şi găsească desfătarea în Dumnezeu.»
10De aceea voi, oameni pricepuţi, ascultaţi-mă!
Departe de Dumnezeu fărădelegea
şi de Cel Atotputernic nedreptatea!
11El răsplăteşte omului după faptele lui
şi dă fiecăruia după purtarea lui.
12Dumnezeu nu poate săvârşi fărădelegea,
Cel Atotputernic nu poate perverti dreptatea.
13Cine I-a încredinţat pământul?
Cine I-a supus întreaga lume?
14Dacă ar fi vrut
să-Şi retragă duhul[a] şi suflarea,
15toată omenirea ar pieri
şi omul s-ar întoarce în ţărână.
16Dacă ai pricepere, ascultă-mă,
ia aminte la ce îţi voi spune!
17Poate stăpâni cel ce urăşte dreptatea?
Îl vei condamna tu pe Cel Drept şi Puternic,
18Care zice împăraţilor: «Ticăloşilor!»,
Care zice prinţilor: «Răilor!»,
19Care nu părtineşte pe domnitori,
nici nu face deosebire între bogat şi sărac,
pentru că toţi sunt lucrarea mâinilor Sale?
20Ei îşi pierd viaţa într-o clipă, la miezul nopţii;
poporul se clatină şi piere.
Cel puternic piere fără amestecul vreunei mâini.
21Ochii Săi cunosc căile oamenilor;
El le vede fiecare pas.
22Nu există loc întunecos sau întuneric adânc
unde să se ascundă cei ce fac răul.
23Căci nu de om depinde
vremea în care să vină la judecată înaintea lui Dumnezeu.[b]
24Îi scutură pe cei puternici fără cercetare
şi-i pune pe alţii în locul lor.
25Pentru că le cunoaşte faptele,
îi răstoarnă noaptea şi sunt zdrobiţi;
26îi loveşte pentru răutatea lor
înaintea ochilor tuturor,
27pentru că nu L-au mai urmat
şi nu le-a mai păsat de nici una din căile Lui.
28Ei au făcut ca strigătul celui sărac să ajungă înaintea Lui,
aşa că El a auzit strigătul celui în necaz.
29Când tace, cine-L poate condamna?
Când Îşi ascunde faţa, cine-L poate vedea?
La fel se poartă fie cu un neam, fie cu un om.
30Aşa că cel lipsit de evlavie nu va domni, ca să nu fie o cursă pentru popor.
31I-a spus cineva vreodată lui Dumnezeu:
«Am răbdat pedeapsa, dar nu voi mai păcătui.»?
32Învaţă-mă ceea ce nu văd!
Dacă am făcut nedreptate, nu voi mai face!»
33Ar trebui El să îndrepte ceea ce a făcut pentru că tu protestezi?
Tu trebuie să hotărăşti, nu eu!
Deci spune ceea ce ştii!
34Oamenii pricepuţi vorbesc ca mine,
iar omul înţelept care mă aude, spune şi el:
35«Iov vorbeşte fără să cunoască,
cuvintele lui sunt lipsite de chibzuinţă.»
36Să fie încercat mai departe,
pentru că vorbeşte ca un om rău.
37El adaugă răzvrătire la păcatul său,
bate din palme între noi
şi îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.“