Profeţie împotriva Moabului
1O profeţie cu privire la Moab.
„Da! Pustiit într-o singură noapte,
nimicit este Ar-Moab.
Da! Pustiit într-o singură noapte,
nimicit este Chir-Moab.
2Dibon se suie la templu[a],
pe înălţimi, ca să plângă.
Pe Nebo şi pe Medeba,
acolo se vaietă Moab.
Toate capetele sunt rase
şi toate bărbile sunt tăiate.
3Pe străzi umblă încinşi cu saci;
pe acoperişuri şi în pieţe
toţi se vaietă şi se topesc de plâns.
4Heşbon şi Eleale ţipă,
iar glasurile lor sunt auzite până departe în Iahaţ.
Iată de ce luptătorii Moabului ţipă
având sufletul plin de groază.
5Îmi plânge inima pentru Moab!
Fugarii lui ajung până la Ţoar
şi până la Eglat-Şelişia.
Plângând,
ei urcă culmea Luhitului
şi pe drumul Horonaimului
îşi jelesc nimicirea.
6Apele din Nimrim sunt secate;
iarba este uscată, vegetaţia a pierit
şi nu mai există nimic verde.
7De aceea îşi iau bogăţia câştigată şi agoniseala lor[b]
şi o cară peste Pârâul Sălciilor.
8Ţipetele se aud
în întreg teritoriul Moabului;
vaietele ajung până la Eglaim
şi până la Beer-Elim.
9Apele din Dimon[c] sunt pline de sânge.
Cu toate acestea, Eu voi aduce şi mai multe asupra Dimonului –
voi aduce un leu împotriva fugarilor din Moab,
împotriva rămăşiţei din ţară.