Israel, condamnat pentru apostazie

¹În al şaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii,^[a] au venit nişte bărbaţi din sfatul bătrânilor lui Israel^[b] ca să-L întrebe pe Domnul şi s-au aşezat înaintea mea.

² Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ³ „Fiul omului, vorbeşte-le bătrânilor lui Israel şi spune-le că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Aţi venit să Mă întrebaţi? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn.»

⁴ Vrei să-i judeci? Vrei să-i judeci, fiul omului? Atunci fă-le cunoscute urâciunile părinţilor lor. ⁵ Să le spui că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua când l-am ales pe Israel, am făcut jurământ cu urmaşii Casei lui Iacov. M-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului şi am făcut jurământ cu ei, afirmând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ ⁶ În ziua aceea le-am jurat că-i voi scoate din ţara Egiptului şi că-i voi duce într-o ţară pe care am căutat-o pentru ei, o ţară unde curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările. ⁷ Le-am zis să-şi arunce fiecare urâciunile dinaintea ochilor lui şi să nu se întineze cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.

⁸ Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi nu au vrut să Mă asculte. Nici unul nu şi-a aruncat urâciunile, care îi atrăgeau privirile, şi nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului. ⁹ Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care ei se aflau şi înaintea cărora Mă făcusem cunoscut lor, cum că îi voi scoate din ţara Egiptului. ¹⁰ Aşa că i-am scos din ţara Egiptului şi i-am dus în pustie.

¹¹ Le-am dat hotărârile Mele şi le-am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. ¹² Le-am mai dat şi Sabatele Mele, ca semn între Mine şi ei, ca să se ştie că Eu sunt Domnul Care îi sfinţeşte.

¹³ Dar cei din Casa lui Israel s-au răzvrătit împotriva Mea în pustie. Nu au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, şi au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că-Mi voi revărsa furia peste ei şi-i voi nimici în pustie. ¹⁴ Dar nu le-am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos. ¹⁵ De asemenea, le-am jurat în pustie că nu-i voi mai duce în ţara pe care le-am rânduit-o, în ţara în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă dintre toate ţările, ¹⁶ deoarece au respins rânduielile Mele, nu au urmat hotărârile Mele şi au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s-au dus. ¹⁷ Totuşi m-am uitat cu milă la ei, nu i-am distrus şi nu i-am lăsat să sfârşească în pustie.

¹⁸ Atunci le-am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmaţi hotărârile părinţilor voştri, nu păziţi rânduielile lor şi nu vă pângăriţi cu idolii lor. ¹⁹ Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmaţi hotărârile Mele, păziţi şi împliniţi rânduielile Mele ²⁰ şi sfinţiţi Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine şi voi şi să se ştie că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’

²¹ Dar şi copiii lor s-au răzvrătit împotriva Mea. Ei nu au urmat hotărârile Mele, nu au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască, iar Sabatele Mele le-au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei şi-Mi voi consuma mânia împotriva lor în pustie. ²² Dar Mi-am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie pângărit în faţa neamurilor dinaintea cărora i-am scos. ²³ De asemenea, le-am jurat în pustie că îi voi împrăştia printre neamuri şi îi voi răspândi prin ţările lumii, ²⁴ pentru că nu au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele şi şi-au aţintit privirile spre idolii părinţilor lor. ²⁵ Mai mult, le-am dat hotărâri care nu erau bune şi rânduieli prin care să nu poată trăi. ²⁶ I-am lăsat să se spurce prin darurile lor când îşi treceau prin foc întâii născuţi, ca să-i îngrozesc şi să ştie astfel că Eu sunt Domnul.»

²⁷ De aceea, fiul omului, vorbeşte-le celor din Casa lui Israel şi spune-le din partea Stăpânului Domn, astfel: «Iată prin ce anume M-au mai blasfemiat părinţii voştri, fiind necredincioşi faţă de Mine. ²⁸ Când i-am dus în ţara pe care am jurat că le-o voi da, ei şi-au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos şi acolo şi-au înjunghiat jertfele, acolo şi-au adus ofrandele prin care M-au înfuriat, acolo şi-au pus miresmele plăcute şi acolo au turnat darurile de băutură. ²⁹ Eu i-am întrebat: ‘Ce este această înălţime la care vă duceţi?’ De aceea i-au pus numele Bama^[c] şi aşa i-a rămas numele până în ziua de astăzi.»

Promisiunea restaurării

³⁰ Spune-le deci celor din Casa lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Vă veţi spurca oare la fel ca părinţii voştri, prostituându-vă înaintea urâciunilor lor? ³¹ Aducându-vă darurile şi trecându-vă fiii prin foc, voi continuaţi până astăzi să vă întinaţi prin toţi idolii voştri. Şi Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.

³² Voi ziceţi: ‘Vrem să fim ca neamurile, ca triburile celorlalte ţări, şi să slujim lemnului şi pietrei!’ Ceea ce voi aveţi însă în minte nu se va întâmpla niciodată! ³³ Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia! ³⁴ Vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care sunteţi împrăştiaţi, cu mână puternică, cu braţ întins şi revărsându-Mi furia. ³⁵ Vă voi duce în pustia popoarelor şi acolo mă voi judeca cu voi faţă în faţă. ³⁶ Aşa cum i-am judecat pe strămoşii voştri în pustia ţării Egiptului, tot aşa vă voi judeca şi pe voi, zice Stăpânul Domn. ³⁷ Vă voi trece pe sub toiag şi vă voi aduce din nou în legământ. ³⁸ Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiţi şi pe cei nesupuşi Mie; îi voi scoate din ţara unde au fost străini, dar nu vor intra în ţara lui Israel. Atunci veţi şti că Eu sunt Domnul.

³⁹ Cât despre voi, Casă a lui Israel, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Duceţi-vă acum şi slujiţi fiecare idolilor voştri! După aceea însă veţi asculta de Mine cu siguranţă şi nu-Mi veţi mai pângări Numele Meu cel sfânt cu darurile şi cu idolii voştri! ⁴⁰ Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălţat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toţi cei din ţară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoinţă. Acolo vă voi cere^[d] contribuţiile voastre şi darurile voastre din cele dintâi roade, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. ⁴¹ Când vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută şi Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea neamurilor. ⁴² Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în ţara lui Israel, în ţara pe care am jurat strămoşilor voştri că le-o voi da. ⁴³ Acolo vă veţi aminti de umbletele voastre şi de toate faptele prin care v-aţi pângărit şi vă va fi scârbă de voi înşivă din cauza tuturor relelor pe care le-aţi săvârşit. ⁴⁴ Şi veţi şti că Eu sunt Domnul când mă voi purta cu voi ţinând cont de Numele Meu, nu de purtarea voastră rea şi de faptele voastre corupte, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“

Iudeea este condamnată

⁴⁵ Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

⁴⁶ – Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre sud, predică împotriva ţinutului de la miazăzi şi profeţeşte împotriva pădurii din sud. ⁴⁷ Spune-i pădurii din sud astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va arde orice copac verde şi orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, şi totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. ⁴⁸ Şi orice făptură va vedea că Eu am aprins-o; ea nu va mai fi stinsă.»“

⁴⁹ Atunci am zis:

– Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!