Profeţie împotriva Edomului

¹Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: ² „Fiul omului, îndreaptă-ţi faţa spre muntele Seir şi profeţeşte împotriva lui! ³ Spune-i că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, munte al Seirului! Îmi voi întinde mâna împotriva ta şi te voi preface într-o pustietate şi într-un loc devastat! ⁴ Îţi voi preface cetăţile în ruină, iar tu vei ajunge o pustietate şi vei şti atunci că Eu sunt Domnul.

⁵ Pentru că aveai o ură străveche şi i-ai doborât cu sabia pe israeliţi în vremea necazului lor, în vremea pedepsei lor finale, ⁶ de aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că te voi îneca în sânge şi sângele te va urmări. Fiindcă nu ai urât vărsarea de sânge, aceasta te va urmări. ⁷ Voi preface muntele Seir într-o pustietate şi într-un loc devastat. Şi voi nimici din el pe oricine îl străbate^[a]. ⁸ Îi voi umple versanţii de morţii lui. Cei răpuşi de sabie vor cădea pe dealurile tale, pe văile tale şi în toate albiile tale. ⁹ Te voi preface într-o pustietate veşnică şi cetăţile tale nu vor mai fi locuite. Şi vei şti astfel că Eu sunt Domnul.

¹⁰ Pentru că ai zis: ‘Aceste două neamuri şi aceste două ţări vor fi ale mele şi le vom lua în stăpânire!’, măcar că Domnul era încă acolo, ¹¹ de aceea, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că-ţi voi face după mânia şi râvna pe care le-ai arătat şi tu, în ura ta faţă de ei. Şi Mă voi face cunoscut în mijlocul lor când te voi judeca. ¹² Vei şti astfel că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile pe care le-ai spus despre munţii lui Israel atunci când ai zis: ‘Sunt pustiiţi, ne sunt daţi nouă să-i devorăm!’ ¹³ V-aţi lăudat împotriva Mea prin vorbirea voastră şi v-aţi înmulţit cuvintele împotriva Mea, însă Eu am auzit.»

¹⁴ Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Când tot pământul se va bucura, pe tine te voi preface într-o pustietate. ¹⁵ Pentru că te-ai bucurat când moştenirea Casei lui Israel a fost pustiită, îţi voi face şi ţie la fel. Vei ajunge o pustietate, munte Seir, tu şi tot Edomul, şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul.»“