Isus şi tradiţia bătrânilor
1Fariseii şi câţiva dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El 2 şi i-au văzut pe câţiva dintre ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile „necurate“, adică nespălate. – 3 Căci fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă dacă nu-şi spală cu atenţie mâinile,[a] respectând astfel tradiţia bătrânilor[b]. 4 Iar când se întorc de la piaţă, nu mănâncă dacă nu s-au scăldat. Şi mai sunt multe alte lucruri pe care le-au luat să le respecte, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz (şi a paturilor)[c] –
5 Atunci fariseii şi cărturarii L-au întrebat pe Isus:
– De ce ucenicii Tăi nu respectă tradiţia bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile „necurate“?
6 El le-a răspuns:
– Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, aşa cum este scris:
„Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
7 Degeaba însă Mi se închină ei,
dând ca învăţături
nişte porunci de-ale oamenilor!“[d]
8 Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor[e]!
9 Apoi le-a zis: „Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi[f] tradiţia voastră! 10 Căci Moise a zis: «Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!»[g] şi «Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.»[h] 11 Însă voi ziceţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: ‘Orice ai putea primi de la mine este korban’ – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu[i] –, 12 pe acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!»[j] 13 Şi anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră pe care o răspândiţi! Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!“
Lucrurile care-l spurcă pe om
14 Isus a chemat din nou mulţimea şi a zis: „Ascultaţi-Mă cu toţii şi înţelegeţi! 15 Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată spurca, ci ceea ce iese din om, aceea îl spurcă!“ 16 (Dacă cineva are urechi de auzit, să audă!)[k]
17 După ce a lăsat mulţimea şi a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă. 18 El le-a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? Nu înţelegeţi că orice intră în om din afară nu-l poate spurca, 19 fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină?“ A declarat astfel curate toate bucatele.
20 Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl spurcă pe om. 21 Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile[l], furturile, crimele, 22 adulterele, lăcomia, răutatea, înşelăciunea, depravarea, ochiul rău[m], blasfemia, mândria şi prostia! 23 Toate aceste rele ies dinăuntru şi ele îl spurcă pe om!“
Credinţa femeii siro-feniciene
24 Isus a plecat de acolo şi S-a dus în regiunile Tirului[n]. Vrând să nu ştie nimeni că se află acolo, a intrat într-o casă, dar n-a putut rămâne neobservat, 25 căci imediat, o femeie care auzise despre El şi a cărei fetiţă avea un duh necurat, a venit la El şi I-a căzut la picioare. 26 Femeia era o grecoaică[o], originară din Siro-Fenicia[p]. Ea L-a rugat să scoată demonul din fetiţa ei, 27 dar Isus i-a zis:
– Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să se ia pâinea copiilor şi să se arunce la căţeluşi!
28 – Da, Doamne, I-a zis ea, dar şi căţeluşii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor!
29 Atunci El i-a zis:
– Pentru răspunsul acesta, du-te; demonul a ieşit din fetiţa ta!
30 Ea a plecat acasă şi a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieşise.
Isus vindecă un surdo-mut
31 Isus S-a întors din regiunea Tirului şi S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin regiunea Decapolis[q]. 32 Au adus la El un surd, care totodată vorbea greu, şi L-au rugat să-Şi pună mâna peste El. 33 Isus l-a luat deoparte din mulţime, Şi-a pus degetele în urechile lui şi i-a atins limba cu saliva Lui. 34 Apoi a privit spre cer, a oftat şi i-a zis: „Efata!“, care înseamnă: „Deschide-te!“ 35 Şi (imediat)[r] i s-au deschis urechile, i s-a descleştat limba şi a început să vorbească desluşit. 36 Isus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei vesteau aceasta mai mult. 37 Ei erau uimiţi peste măsură şi ziceau: „El pe toate le face bine; chiar şi pe surzi îi face să audă, iar pe muţi, să vorbească!“
Footnotes
- Marcu 7:3 Lit.: spală mâinile cu un pumn de apă, o spălare mai degrabă ritualică; Isus nu se împotriveşte regulilor elementare de igienă, ci legalismului searbăd
- Marcu 7:3 Interpretări şi aplicaţii ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar pe la 200 d.Cr. înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mişna; peste tot în capitol
- Marcu 7:4 Mai multe mss foarte importante nu conţin aceste cuvinte
- Marcu 7:7 Vezi Is. 29:13
- Marcu 7:8 Unele mss, nu dintre cele mai importante, adaugă: oamenilor: spălarea ulcioarelor şi a cănilor şi multe alte lucruri de felul acesta pe care le faceţi
- Marcu 7:9 Unele mss conţin: să vă stabiliţi
- Marcu 7:10 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16
- Marcu 7:10 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9
- Marcu 7:11 Vezi nota de la 5:34; şi în v. 34
- Marcu 7:12 În felul acesta un fiu nerecunoscător putea să se eschiveze de la îndatoririle pe care le avea faţă de părinţii săi, deoarece korbanul era un dar promis lui Dumnezeu, dar care mai putea fi folosit de către fiu
- Marcu 7:16 Cele mai importante mss nu conţin acest verset, acesta fiind probabil o glosă din partea copiştilor, bazată pe 4:9 şi 4:23
- Marcu 7:21 Sau: gândurile rele: curviile
- Marcu 7:22 Sau: invidia; sau: zgârcenia
- Marcu 7:24 Multe mss timpurii şi foarte importante adaugă: şi Sidonului, probabil pe baza v. 31 şi Mt. 15:21
- Marcu 7:26 Sau: dintre neamuri, în ideea că femeia nu era evreică, ci dintre neamuri; nu era neapărat grecoaică, ci, probabil, vorbitoare de limba greacă
- Marcu 7:26 Fenicia aparţinea, din punct de vedere administrativ, de provincia Siria
- Marcu 7:31 Vezi nota de la 5:20
- Marcu 7:35 Unele mss nu conţin acest cuvânt