¹Şi le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.“^[a]

Schimbarea la faţă

² După şase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus doar pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I-a fost schimbată înfăţişarea înaintea lor. ³ Hainele Lui au devenit strălucitor de albe, aşa de albe cum nici un înălbitor de pe pământ n-ar fi putut să le facă. ⁴ Şi iată că li s-au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.

⁵ Petru I-a zis lui Isus: „Rabbi^[b], este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!“ ⁶ Nu ştia ce să zică, căci erau îngroziţi. ⁷ Un nor a venit şi i-a acoperit, iar din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultaţi!^[c]“

⁸ Ei s-au uitat deodată în jur, dar n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei.

⁹ În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morţi. ¹⁰ Ei au respectat porunca Lui, dar au început să se întrebe ce înseamnă învierea dintre cei morţi. ¹¹ Şi L-au întrebat:

– De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?

¹² El le-a răspuns:

– Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a restaura toate lucrurile. Totuşi, cum de este scris despre Fiul Omului că El va urma să sufere mult şi să fie dispreţuit? ¹³ Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, aşa cum este scris despre el.

Ucenicii nu pot vindeca un copil demoniac

¹⁴ Când au ajuns la ceilalţi ucenici, au văzut o mulţime mare în jurul lor şi pe nişte cărturari care discutau aprins cu ei. ¹⁵ Imediat ce întreaga mulţime L-a văzut pe Isus, au rămas uimiţi şi au alergat la El să-L salute.

¹⁶ El i-a întrebat:

– Despre ce discutaţi atât de aprins cu ei?

¹⁷ Un om din mulţime I-a răspuns:

– Învăţătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muţenie. ¹⁸ Oriunde îl apucă, îl trânteşte la pământ. El face spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi devine ţeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar n-au putut.

¹⁹ Isus le-a răspuns:

– O, generaţie necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceţi-l la Mine!

²⁰ L-au adus la El. Şi imediat ce L-a văzut pe Isus, duhul i-a provocat copilului spasme. Copilul a căzut la pământ şi se rostogolea, făcând spume la gură.

²¹ Isus l-a întrebat pe tatăl acestuia:

– De câtă vreme i se întâmplă aşa?

El I-a răspuns:

– Din copilărie. ²² Şi de multe ori îl aruncă în foc şi în apă, ca să-l omoare ... Dar, dacă poţi face ceva, ai milă de noi şi ajută-ne!

²³ Isus i-a zis:

– „Dacă poţi ...“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!

²⁴ Imediat tatăl copilului a strigat zicând:

– Cred! Ajută necredinţei mele!

²⁵ Când a văzut Isus că mulţimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: „Duh mut şi surd, ţie îţi poruncesc: ieşi afară din el şi să nu mai intri în el!“ ²⁶ Duhul a strigat şi apoi a ieşit provocându-i copilului convulsii puternice. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau că a murit. ²⁷ Isus însă l-a apucat de mână şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat în picioare.

²⁸ Când a intrat El în casă, fiind doar ei cu Isus, ucenicii L-au întrebat:

– Noi de ce n-am putut să-l scoatem?

²⁹ El le-a răspuns:

– Pe acest soi de demoni nimeni nu-i poate scoate afară, decât prin rugăciune (şi post)^[d].

Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

³⁰ Au plecat de acolo şi au trecut prin Galileea. Isus nu voia să ştie nimeni lucrul acesta, ³¹ pentru că îi învăţa pe ucenici şi le zicea: „Fiul Omului urmează să fie trădat în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce-L vor fi omorât, va învia.“ ³² Ei însă n-au priceput aceste vorbe şi se temeau să-L întrebe.

Cine este cel mai mare?

³³ Apoi au ajuns în Capernaum. În timp ce se aflau în casă, Isus i-a întrebat:

– Despre ce aţi discutat atât de aprins pe drum?

³⁴ Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră aprins unii cu alţii cu privire la cine este cel mai mare dintre ei.

³⁵ Isus S-a aşezat, i-a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis:

– Dacă vrea cineva să fie primul, trebuie să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor.

³⁶ Isus a luat un copilaş, l-a pus să stea în mijlocul lor şi, luându-l în braţe, le-a zis:

³⁷ – Oricine primeşte astfel de copilaşi în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte, iar cel ce Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte, de fapt, pe Mine, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.

De partea lui Isus

³⁸ Ioan I-a zis:

– Învăţătorule, noi am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu ne urma.

³⁹ Isus i-a răspuns:

– Nu-l opriţi, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu şi care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea. ⁴⁰ Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră. ⁴¹ Iar cel care vă dă un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.

Pricini de păcătuire

⁴² Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră mare de moară şi ar fi aruncat în mare. ⁴³ Dacă mâna ta te face să păcătuieşti, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri în viaţă ciung, decât să ai două mâini şi să mergi în Gheenă^[e], în focul care nu poate fi stins, ⁴⁴ (unde viermele nu moare şi focul nu se stinge)^[f]. ⁴⁵ Şi dacă piciorul tău te face să păcătuieşti, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decât să ai două picioare şi să fii aruncat în Gheenă, ⁴⁶ (unde viermele nu moare şi focul nu se stinge). ⁴⁷ Dacă ochiul tău te face să păcătuieşti, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu având un singur ochi, decât să ai doi ochi şi să fii aruncat în Gheenă,

⁴⁹ Căci orice om va fi sărat cu foc (şi orice jertfă va fi sărată cu sare)^[h].

⁵⁰ Sarea este bună, dar dacă sarea devine fără gust, prin ce o veţi face din nou sărată?! Aveţi deci sare în voi înşivă şi trăiţi în pace unii cu alţii!“