1Mai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate
decât cel cu buze stricate şi prost.
2 Nu este bine să ai râvnă fără cunoaştere,
nici să fii pripit şi să greşeşti calea.
3 Prostia unui om îi suceşte calea,
şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.
4 Bogăţia aduce mulţi prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui.
5 Martorul fals nu va rămâne nepedepsit
şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.
6 Mulţi imploră favoarea unui om generos[a]
şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.
7 Toate rudele îl părăsesc[b] pe cel sărac;
cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el!
El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit[c].
8 Cine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul;
cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.
9 Martorul fals nu va rămâne nepedepsit
şi cel ce spune minciuni va pieri.
10 Celui prost nu-i stă bine să trăiască în lux,
cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.
11 Chibzuinţa unui om îi dă răbdare;
este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.
12 Mânia regelui este ca răcnetul unui leu,
dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.
13 Un fiu prost este ruina tatălui său
şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.
14 Casa şi averea sunt o moştenire de la părinţi,
dar o soţie chibzuită este de la Domnul.
15 Lenea te cufundă într-un somn adânc
şi omul trândav suferă de foame.
16 Cine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa,
dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.
17 Cine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul,
iar El îi va răsplăti binefacerea.
18 Disciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă,
dar nu-i dori moartea[d].
19 Omul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa,
căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.
20 Ascultă sfatul şi primeşte învăţătura
ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!
21 Multe sunt planurile în inima omului,
dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.
22 Ceea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea[e] lui.[f]
Este mai bine să fii sărac decât mincinos[g].
23 Frica de Domnul duce la viaţă,
iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.
24 Leneşul îşi vâră mâna în blid
şi n-o mai duce înapoi la gură.
25 Bate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa;
mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.
26 Cine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama
este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.
27 Fiule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura,
te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!
28 Un martor corupt îşi bate joc de justiţie
şi gura celor răi înghite nedreptatea.
29 Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori
şi loviturile pentru spatele proştilor.
Footnotes
- Proverbe 19:6 Sau: unui conducător
- Proverbe 19:7 Lit.: îl urăsc
- Proverbe 19:7 Sensul versului în ebraică este nesigur
- Proverbe 19:18 Sensul în ebraică al acestui vers este nesigur; sau: speranţă! / Dacă nu o vei face, îi vei ruina viaţa; varianta din text se referă la extrema disciplinei, pe când cea de la notă la ignorarea disciplinei; ambele sensuri pot fi posibile
- Proverbe 19:22 Vezi nota de la 3:3
- Proverbe 19:22 Sau: Automulţumirea de sine a unui om este ruşinea lui
- Proverbe 19:22 Sau: lui / şi mai mult preţuieşte un sărac decât un mincinos