Proverbe 12

¹Cine iubeşte disciplinarea, iubeşte cunoştinţa,
    dar cel ce urăşte mustrarea este prost.

² Cel bun obţine bunăvoinţă de la Domnul,
    dar El condamnă pe omul cu intenţii rele.

³ Omul nu se poate întări prin răutate,
    dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.

⁴ O soţie virtuoasă este coroana soţului ei,
    dar cea care-i aduce ruşine este ca putrezirea în oasele lui.

⁵ Planurile celor drepţi sunt chibzuite,
    dar sfaturile celor răi sunt înşelătoare.

⁶ Cuvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge,
    dar vorbirea^[a] celor drepţi îi va salva.

⁷ Cei răi sunt doborâţi şi nu mai sunt,
    dar casa celor drepţi rămâne în picioare.

⁸ Un om este lăudat potrivit priceperii lui,
    dar cel ce are mintea stricată va fi dispreţuit.

⁹ Mai bine lipsit de importanţă, dar cu servitor,
    decât fudul şi fără mâncare!

¹⁰ Celui drept îi pasă de nevoile animalului său,
    dar faptele binevoitoare ale celor răi sunt fără milă.

¹¹ Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine,
    dar cel ce umblă după deşertăciuni este fără minte.

¹² Cel rău pofteşte prada celor ticăloşi,
    dar rădăcina celor drepţi va rodi^[b].

¹³ Cel rău este prins în cursă de vorbirea lui păcătoasă,
    dar cel drept scapă din necaz.

¹⁴ Prin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăţi
    şi fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.

¹⁵ Calea prostului este corectă în ochii lui,
    dar cel înţelept ascultă sfaturile.

¹⁶ Cel prost îşi dă la iveală îndată mânia,
    dar cel prudent ascunde insulta.

¹⁷ Martorul adevărat depune o mărturie dreaptă,
    dar martorul fals spune minciuni.

¹⁸ Cuvintele necugetate sunt ca străpungerile unei săbii,
    dar limba celui înţelept aduce vindecare.

¹⁹ Buzele sincere sunt întărite pentru totdeauna,
    dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.

²⁰ Înşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul,
    dar bucuria este pentru cei împăciuitori.

²¹ Cel drept nu are parte de nici o nenorocire,
    dar cel rău este copleşit de necazuri.

²² Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului,
    dar cei credincioşi adevărului Îi sunt plăcuţi.

²³ Omul prudent ascunde cunoştinţa,
    dar inima proştilor vesteşte prostia.

²⁴ Mâinile harnice vor domni,
    dar leneşul va sfârşi la muncă forţată.

²⁵ Neliniştea inimii omului duce la descurajare,
    dar o vorbă bună îl înveseleşte.

²⁶ Cel drept îşi alege cu grijă prietenii,^[c]
    dar calea celor răi îi duce în rătăcire.

²⁷ Leneşul nu-şi frige^[d] vânatul,
    dar omul harnic îşi preţuieşte bunurile.

²⁸ Pe cărarea dreptăţii este viaţă;
    de-a lungul ei nu este moarte^[e].