Ipocrizia fariseilor

¹Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! ² Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut! ³ De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

⁴ Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic! ⁵ Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă^[a]! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi! ⁶ Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni^[b]? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! ⁷ Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

⁸ Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. ⁹ Însă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. ¹⁰ Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

¹¹ Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune, ¹² pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“

Pilda bogatului nesăbuit

¹³ Cineva din mulţime I-a zis:

– Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

¹⁴ Dar Isus i-a răspuns:

– Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

¹⁵ Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

¹⁶ Şi le-a spus o pildă:

Despre îngrijorări

²² Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca! ²³ Căci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea. ²⁴ Uitaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările! ²⁵ Şi apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot^[c] la firul vieţii lui^[d]?! ²⁶ Deci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

²⁷ Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc^[e]. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! ²⁸ Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

²⁹ Nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi, ³⁰ căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele. ³¹ Căutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. ³² Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia! ³³ Vindeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie. ³⁴ Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră!

Îndemn la veghere

³⁵ Coapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse, ³⁶ întocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă. ³⁷ Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească! ³⁸ Fie că vine la a doua strajă^[f] din noapte, fie că vine la a treia strajă^[g], fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel! ³⁹ Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi)^[h] n-ar lăsa să i se spargă casa. ⁴⁰ Deci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“

Sclavul credincios şi înţelept

⁴¹ Petru L-a întrebat:

– Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

⁴² Domnul a răspuns:

– Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? ⁴³ Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! ⁴⁴ Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! ⁴⁵ Dar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete, ⁴⁶ stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două^[i] şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

⁴⁷ Sclavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. ⁴⁸ Iar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult.

Nu pacea, ci dezbinarea

⁴⁹ Eu am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins! ⁵⁰ Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit! ⁵¹ Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. ⁵² Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

Înţelegând vremurile

⁵⁴ Apoi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă. ⁵⁵ Iar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă. ⁵⁶ Ipocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

⁵⁷ Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept? ⁵⁸ În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare! ⁵⁹ Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton^[j]!“