Domnia lui Abia peste Iuda

¹În al optsprezecelea an de domnie a regelui Ieroboam, peste Iuda a început să domnească Abia. ² El a domnit la Ierusalim timp de trei ani. Mama lui se numea Maaca^[a] şi era fiica lui Uriel din Ghiva. Între Abia şi Ieroboam a fost război. ³ Abia a început lupta, având o oştire de războinici viteji, alcătuită din patru sute de mii de bărbaţi aleşi, iar Ieroboam a aşezat în poziţie de luptă împotriva acestuia opt sute de mii de bărbaţi aleşi, războinici viteji.

⁴ Abia s-a urcat pe culmea muntelui Ţemarayim, care este în regiunea muntoasă a lui Efraim, şi a zis: „Ieroboam şi întregul Israel, ascultaţi-mă! ⁵ Nu ştiţi voi oare că Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-a dat pe vecie lui David şi urmaşilor lui dreptul de domnie peste Israel printr-un legământ de sare^[b]? ⁶ Însă acum, Ieroboam, fiul lui Nebat, slujitorul fiului lui David, Solomon, s-a ridicat răzvrătindu-se împotriva stăpânului său! ⁷ Nişte oameni de nimic, nişte nelegiuiţi, i s-au alăturat şi s-au împotrivit lui Roboam, fiul lui Solomon, iar Roboam, fiind tânăr şi timid, nu le-a putut sta împotrivă. ⁸ Voi credeţi că vă puteţi împotrivi regatului Domnului, care se află în mâna urmaşilor lui David, doar pentru că sunteţi o mare mulţime şi aveţi împreună cu voi viţelul de aur pe care Ieroboam vi l-a făcut ca dumnezeu? ⁹ Oare nu voi i-aţi izgonit pe preoţii Domnului, pe urmaşii lui Aaron şi pe leviţi şi v-aţi făcut apoi preoţi după cum fac popoarele celorlalte ţări, astfel că oricine venea cu câte un viţel şi cu şapte berbeci ca să fie învestit în slujire, devenea preot al celui ce nu este Dumnezeu? ¹⁰ Cât despre noi, Domnul este Dumnezeul nostru şi noi nu L-am părăsit: preoţii care slujesc Domnului sunt urmaşii lui Aaron, iar leviţii se află la slujbele lor. ¹¹ Noi aducem Domnului arderi de tot şi tămâie mirositoare în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, punem pâinea prezentării pe masa cea curată şi aprindem seară de seară sfeşnicul de aur cu candelele lui. Noi păzim porunca Domnului, Dumnezeul nostru! Voi însă L-aţi părăsit. ¹² Iată că în fruntea noastră este Dumnezeu Însuşi, precum şi preoţii Lui cu trâmbiţele răsunătoare, ca să sune împotriva voastră. Israeliţi, nu vă războiţi cu Domnul, Dumnezeul strămoşilor voştri, căci nu veţi birui!“

¹³ Atunci Ieroboam i-a chemat în luptă pe cei puşi la pândă, ca să atace prin spate, astfel că trupele lui se aflau în faţa lui Iuda, iar cei puşi la pândă – în spate. ¹⁴ Când Iuda s-a întors, a văzut că are de luptat şi în faţă şi în spate. Atunci au strigat după ajutor la Domnul, iar preoţii au sunat din trâmbiţe. ¹⁵ Bărbaţii lui Iuda au scos un strigăt de război şi, la strigătul de război al bărbaţilor lui Iuda, Dumnezeu l-a zdrobit pe Ieroboam şi pe tot Israelul dinaintea lui Abia şi a lui Iuda. ¹⁶ Israeliţii au fugit dinaintea lui Iuda şi astfel Dumnezeu i-a dat pe israeliţi în mâinile lui Iuda. ¹⁷ Abia şi oamenii săi i-au ucis pe aceştia într-un mare măcel. Au căzut ucişi atunci din Israel cinci sute de mii de bărbaţi aleşi. ¹⁸ Israeliţii au fost umiliţi în acea vreme, iar bărbaţii lui Iuda au fost mai tari, pentru că s-au încrezut în Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor. ¹⁹ Abia l-a urmărit pe Ieroboam şi i-a luat câteva cetăţi: Betelul cu satele dimprejurul lui, Ieşana cu satele dimprejurul ei şi Efronul cu satele dimprejurul lui. ²⁰ Ieroboam nu şi-a mai redobândit puterea în vremea lui Abia şi a murit lovit de Domnul. ²¹ Dar Abia a crescut în putere. El şi-a luat paisprezece soţii, care i-au născut douăzeci şi doi de fii şi şaisprezece fiice.

²² Celelalte fapte ale lui Abia, purtarea lui şi ceea ce a spus el sunt scrise în „Relatarea profetului Ido“.