Sărbătorirea Paştelui în Sinai

¹Domnul i-a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în prima zi a celui de-al doilea an după ce au ieşit din ţara Egiptului:

² „Israeliţii să ţină Paştele la vremea hotărâtă. ³ Să-l ţină la vremea hotărâtă, în a paisprezecea zi a acestei luni, între cele două seri^[a]; să-l ţineţi potrivit cu toate hotărârile şi toate legile luate cu privire la el.“

⁴ Moise le-a spus israeliţilor că trebuie să ţină Paştele. ⁵ Ei au ţinut Paştele în luna întâi, în a paisprezecea zi, între cele două seri, în pustia Sinai. Israeliţii au făcut aşa cum i-a poruncit Domnul lui Moise.

⁶ Au existat însă nişte oameni care, fiind necuraţi din cauză că se atinseseră de un mort, n-au putut ţine Paştele în ziua aceea. Ei s-au înfăţişat înaintea lui Moise şi a lui Aaron în aceeaşi zi ⁷ şi i-au zis lui Moise:

– Ştim că suntem necuraţi din cauză că ne-am atins de un mort, dar de ce trebuie să fim împiedicaţi să aducem jertfă Domnului la vremea hotărâtă împreună cu ceilalţi israeliţi?

⁸ Moise le-a spus:

– Aşteptaţi până voi afla ce va porunci Domnul cu privire la voi.

⁹ Domnul i-a zis lui Moise: ¹⁰ „Spune-le israeliţilor: «Chiar dacă cineva dintre voi sau dintre urmaşii voştri va fi necurat din cauză că a atins un mort sau va fi departe în călătorie, va putea totuşi să ţină Paştele Domnului. ¹¹ Să-l ţină în luna a doua, în a paisprezecea zi, între cele două seri; să mănânce mielul de Paşte cu azime şi cu ierburi amare. ¹² Să nu lase nimic din el până dimineaţa şi să nu-i zdrobească nici un os. Să ţină Paştele conform tuturor hotărârilor luate cu privire la el. ¹³ Dar dacă cineva este şi curat, şi nici nu este plecat în călătorie, dar se abţine să ţină Paştele, să fie nimicit din popor pentru că n-a adus jertfă Domnului la vremea hotărâtă; un astfel de om îşi va purta păcatul. ¹⁴ Orice străin care locuieşte între voi şi doreşte să sărbătorească Paştele Domnului, să facă acest lucru potrivit legii Paştelui, ţinând cont de hotărârile luate cu privire la el; să aveţi o singură lege atât pentru străin, cât şi pentru băştinaş.»“

Norul de deasupra Tabernaculului

¹⁵ În ziua când a fost înălţat Tabernaculul, norul a acoperit Tabernaculul, adică Cortul Mărturiei; de seara până dimineaţa norul era deasupra Tabernaculului, arătând ca un foc. ¹⁶ Aşa era tot timpul: ziua, norul acoperea Tabernaculul, iar noaptea arăta ca un foc. ¹⁷ Când norul se ridica de deasupra Cortului, israeliţii porneau din nou la drum şi, acolo unde se oprea norul, acolo îşi aşezau tabăra şi israeliţii. ¹⁸ La porunca Domnului israeliţii porneau şi la porunca Domnului israeliţii îşi aşezau tabăra. Ei rămâneau în tabără atâta timp cât norul stătea deasupra Tabernaculului. ¹⁹ Când norul rămânea mai multe zile deasupra Tabernaculului, israeliţii păzeau porunca Domnului şi nu porneau. ²⁰ Uneori norul rămânea doar câteva zile deasupra Tabernaculului, astfel că ei rămâneau în tabără la porunca Domnului şi apoi, tot la porunca Domnului porneau. ²¹ Uneori norul rămânea de seara până dimineaţa, astfel că ei porneau dimineaţa, când norul se ridica. Dacă norul rămânea o zi şi o noapte, ei porneau atunci când se ridica. ²² Dacă norul rămânea deasupra Tabernaculului două zile sau o lună sau mai multe zile, israeliţii rămâneau în tabără şi nu porneau; ei porneau doar atunci când acesta se ridica. ²³ La porunca Domnului îşi aşezau tabăra şi la porunca Domnului porneau. Ei păzeau porunca Domnului, porunca Domnului dată prin Moise.