Trâmbiţele din argint

¹Domnul i-a zis lui Moise: ² „Fă două trâmbiţe din argint; să le faci din argint bătut şi să le foloseşti pentru chemarea adunării şi pentru pornirea taberelor. ³ Când se va suna din ele, toată adunarea să vină înaintea ta, la intrarea în Cortul Întâlnirii. ⁴ Când se va suna doar dintr-o singură trâmbiţă, să vină la tine doar conducătorii, căpeteniile miilor lui Israel. ⁵ Când veţi suna alarma, să pornească taberele din partea de răsărit; ⁶ când veţi suna a doua alarmă, să pornească taberele din partea de sud. Să se sune alarma ori de câte ori pornesc. ⁷ Când veţi strânge laolaltă adunarea, să sunaţi, dar să nu sunaţi ca la alarmă. ⁸ Fiii lui Aaron, preoţii, să sune din trâmbiţe; aceasta să fie o poruncă veşnică pentru voi şi pentru urmaşii voştri. ⁹ Când veţi merge la război în ţara voastră, împotriva duşmanului care vă asupreşte, să sunaţi alarma din trâmbiţe şi Domnul, Dumnezeul vostru, Îşi va aduce aminte de voi şi vă va elibera de duşmanii voştri. ¹⁰ De asemenea, în zilele voastre de bucurie, la sărbătorile voastre periodice, să sunaţi din trâmbiţe peste arderile voastre de tot şi peste jertfele de pace^[a]; ele vor face ca Domnul, Dumnezeul vostru, să Îşi aducă aminte de voi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.“

Poporul părăseşte Sinaiul

¹¹ În al doilea an, în luna a doua, în a douăzecea zi a lunii, norul s-a ridicat de pe Tabernaculul Mărturiei. ¹² Atunci israeliţii au pornit din pustia Sinai în călătoriile lor; norul s-a aşezat în pustia Paran. ¹³ Era pentru prima oară când porneau la porunca Domnului dată prin Moise.

¹⁴ Steagul taberei lui Iuda a pornit primul, oştire după oştire; Nahşon, fiul lui Aminadab, era peste toată oştirea. ¹⁵ Peste oştirea seminţiei lui Isahar era Netanel, fiul lui Ţuar; ¹⁶ peste oştirea seminţiei lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon. ¹⁷ După ce a fost coborât Tabernaculul, fiii lui Gherşon şi fiii lui Merari au pornit ducând Tabernaculul. ¹⁸ Apoi a pornit steagul taberei lui Ruben, oştire după oştire; Eliţur, fiul lui Şedeur era peste toată oştirea. ¹⁹ Şelumiel, fiul lui Ţurişadai, era peste seminţia lui Simeon, ²⁰ iar peste oştirea seminţiei lui Gad era Elisaf, fiul lui Deuel.

²¹ Apoi au pornit chehatiţii, care duceau lucrurile sfinte; Tabernaculul fusese pregătit înainte ca ei să sosească. ²² Apoi a pornit steagul taberei fiilor lui Efraim, oştire după oştire; Elişama, fiul lui Amihud era peste toată oştirea. ²³ Gamaliel, fiul lui Pedahţur, era peste oştirea seminţiei lui Manase, ²⁴ iar Abidan, fiul lui Ghidoni, era peste oştirea seminţiei lui Beniamin.

²⁵ Apoi a pornit steagul taberei lui Dan, care forma ariergarda tuturor taberelor, oştire după oştire; Ahiezer, fiul lui Amişadai, era peste toată oştirea. ²⁶ Paghiel, fiul lui Ocran, era peste toată oştirea seminţiei lui Aşer, ²⁷ iar peste oştirea seminţiei lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. ²⁸ Aceasta a fost ordinea de marş a israeliţilor când au pornit oştire după oştire.

²⁹ Moise i-a zis lui Hobab, fiul midianitului Reuel, socrul lui Moise:

– Pornim către locul despre care Domnul a zis: „Vi-l voi da vouă!“ Vino cu noi şi-ţi vom face bine, căci Domnul

i-a promis binele lui Israel.

³⁰ Dar el i-a răspuns:

– Nu, eu nu voi merge, ci mă voi întoarce în ţara mea şi la rudele mele.

³¹ Moise însă i-a zis:

– Te rog, nu ne părăsi, pentru că tu ştii unde putem să ne aşezăm tabăra în pustie şi astfel vei fi ca ochii pentru noi. ³² Dacă vei merge cu noi, te vom face părtaş la orice bine pe care ni-l va face Domnul.

³³ Şi astfel, ei au pornit de la muntele Domnului şi au mers cale de trei zile. Chivotul Legământului cu Domnul a mers înaintea lor cale de trei zile ca să le caute un loc de odihnă. ³⁴ Norul Domnului era peste ei în ziua când au pornit din tabără.

³⁵ Ori de câte ori Chivotul pornea, Moise zicea:

³⁶ Şi când se oprea să se odihnească, el zicea: