Marcu 7

Isus şi tradiţia bătrânilor

¹Fariseii şi câţiva dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El ²şi i-au văzut pe câţiva dintre ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile „necurate“, adică nespălate. – ³Căci fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă dacă nu-şi spală cu atenţie mâinile,^[a] respectând astfel tradiţia bătrânilor^[b]. ⁴Iar când se întorc de la piaţă, nu mănâncă dacă nu s-au scăldat. Şi mai sunt multe alte lucruri pe care le-au luat să le respecte, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz (şi a paturilor)^[c] –

⁵Atunci fariseii şi cărturarii L-au întrebat pe Isus:

– De ce ucenicii Tăi nu respectă tradiţia bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile „necurate“?

⁶El le-a răspuns:

– Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, aşa cum este scris:

⁸Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor^[e]!

⁹Apoi le-a zis: „Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi^[f] tradiţia voastră! ¹⁰Căci Moise a zis: «Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!»^[g] şi «Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.»^{[h] 11}Însă voi ziceţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: ‘Orice ai putea primi de la mine este korban’ – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu^[i] –, ¹²pe acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!»^{[j] 13}Şi anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră pe care o răspândiţi! Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!“

Lucrurile care-l spurcă pe om

¹⁴Isus a chemat din nou mulţimea şi a zis: „Ascultaţi-Mă cu toţii şi înţelegeţi! ¹⁵Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată spurca, ci ceea ce iese din om, aceea îl spurcă!“ ¹⁶(Dacă cineva are urechi de auzit, să audă!)^[k]

¹⁷După ce a lăsat mulţimea şi a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă. ¹⁸El le-a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? Nu înţelegeţi că orice intră în om din afară nu-l poate spurca, ¹⁹fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină?“ A declarat astfel curate toate bucatele.

²⁰Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl spurcă pe om. ²¹Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile^[l], furturile, crimele, ²²adulterele, lăcomia, răutatea, înşelăciunea, depravarea, ochiul rău^[m], blasfemia, mândria şi prostia! ²³Toate aceste rele ies dinăuntru şi ele îl spurcă pe om!“

Credinţa femeii siro-feniciene

²⁴Isus a plecat de acolo şi S-a dus în regiunile Tirului^[n]. Vrând să nu ştie nimeni că se află acolo, a intrat într-o casă, dar n-a putut rămâne neobservat, ²⁵căci imediat, o femeie care auzise despre El şi a cărei fetiţă avea un duh necurat, a venit la El şi I-a căzut la picioare. ²⁶Femeia era o grecoaică^[o], originară din Siro-Fenicia^[p]. Ea L-a rugat să scoată demonul din fetiţa ei, ²⁷dar Isus i-a zis:

– Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să se ia pâinea copiilor şi să se arunce la căţeluşi!

²⁸– Da, Doamne, I-a zis ea, dar şi căţeluşii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor!

²⁹Atunci El i-a zis:

– Pentru răspunsul acesta, du-te; demonul a ieşit din fetiţa ta!

³⁰Ea a plecat acasă şi a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieşise.

Isus vindecă un surdo-mut

³¹Isus S-a întors din regiunea Tirului şi S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin regiunea Decapolis^[q]. ³²Au adus la El un surd, care totodată vorbea greu, şi L-au rugat să-Şi pună mâna peste El. ³³Isus l-a luat deoparte din mulţime, Şi-a pus degetele în urechile lui şi i-a atins limba cu saliva Lui. ³⁴Apoi a privit spre cer, a oftat şi i-a zis: „Efata!“, care înseamnă: „Deschide-te!“ ³⁵Şi (imediat)^[r] i s-au deschis urechile, i s-a descleştat limba şi a început să vorbească desluşit. ³⁶Isus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei vesteau aceasta mai mult. ³⁷Ei erau uimiţi peste măsură şi ziceau: „El pe toate le face bine; chiar şi pe surzi îi face să audă, iar pe muţi, să vorbească!“