Ieremia 20

Ieremia şi Paşhur

1Preotul Paşhur, fiul lui Imer, supraveghetor de seamă în Casa Domnului, l-a auzit pe Ieremia profeţind aceste lucruri. Şi Paşhur l-a lovit pe profetul Ieremia şi l-a pus în butucii care se aflau la Poarta de Sus a lui Beniamin, în Casa Domnului. Totuşi, a doua zi, Paşhur l-a scos pe Ieremia din butuci. Ieremia i-a zis atunci: „Domnul nu te mai numeşte Paşhur, ci Magor-Misabib[a], căci aşa vorbeşte Domnul: «Iată, te voi face să fii o groază atât pentru tine, cât şi pentru toţi prietenii tăi. Aceştia vor cădea ucişi de sabia duşmanilor lor şi ochii tăi vor vedea lucrul acesta. Îi voi da, de asemenea, pe toţi cei din Iuda în mâinile împăratului Babilonului, care-i va duce captivi în Babilon şi-i va ucide cu sabia. Toate bogăţiile cetăţii acesteia, tot rodul muncii ei, tot ce are ea mai scump şi toate bogăţiile regilor lui Iuda le voi da în mâinile duşmanilor lor. Aceştia le vor jefui, le vor lua şi le vor duce în Babilon. Chiar şi tu, Paşhur, şi toţi cei ce locuiesc în casa ta veţi merge în captivitate în Babilon. Acolo vei muri şi acolo vei fi îngropat, tu şi toţi prietenii tăi, cărora le-ai profeţit minciuni.»“

Plângerea lui Ieremia

„M-ai convins[b], Doamne, şi eu m-am lăsat convins[c].
    Ai fost mai tare decât mine şi m-ai biruit.
Sunt o pricină de râs toată ziua;
    toţi îşi bat joc de mine,
căci, ori de câte ori vorbesc, trebuie să strig,
    să proclam: «Violenţă şi distrugere!».
Cuvântul Domnului îmi aduce
    batjocură şi ruşine toată ziua.
Dacă mă gândesc să nu mai amintesc de El
    şi să nu mai vorbesc în Numele Lui,
iată că în inima mea este ceva ca un foc mistuitor,
    un foc închis în oasele mele[d].
Caut să-l opresc,
    dar nu pot.
10 Căci aud şuşoteala multora,
    «Teroare din toate părţile!
        Învinuiţi-l! Haideţi să-l învinuim!»
Toţi cei ce trăiau în pace cu mine
    pândesc acum să vadă dacă mă clatin şi zic:
«Poate că se va lăsa convins;
    ne vom impune asupra lui
        şi ne vom răzbuna pe el!»

11 Dar Domnul este cu mine ca un viteaz înfiorător!
    De aceea, cei ce mă urmăresc se vor poticni şi nu vor birui.
Vor fi plini de ruşine, căci nu vor reuşi,
    plini de o ruşine veşnică, care nu va fi uitată.
12 Şi acum, Doamne al Oştirilor, Care cercetezi pe cel drept,
    Care pătrunzi inima şi mintea,
lasă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor!
    Căci Ţie mi-am încredinţat cauza.

13 Cântaţi Domnului!
    Lăudaţi pe Domnul,
căci El salvează sufletul celui nevoiaş
    din mâinile răufăcătorilor.

14 Blestemată să fie ziua în care m-am născut!
    Ziua în care m-a născut mama mea să nu fie binecuvântată!
15 Blestemat să fie omul care a adus vestea tatălui meu
    şi i-a zis: «Ţi s-a născut un copil, un fiu!»,
        umplându-l de bucurie cu ea!
16 Omul acela să fie ca cetăţile
    pe care Domnul le-a distrus fără milă!
Să audă gemete dimineaţa
    şi strigăte de război la amiază!
17 Căci nu m-a omorât în pântecele mamei,
    ca să-mi fi fost ea mormântul
        şi pântecele ei să mă fi păstrat pe vecie.
18 De ce am ieşit din pântecele mamei
    ca să văd necazul şi suferinţa
        şi să-mi sfârşesc zilele în durere?“

Footnotes

  1. Ieremia 20:3 Magor-Misabib înseamnă Teroare din toate părţile
  2. Ieremia 20:7 Sau: m-ai amăgit
  3. Ieremia 20:7 Sau: amăgit
  4. Ieremia 20:9 Sau: în trupul meu