Ieremia 10

‘Nu învăţaţi calea celorlalte neamuri
    şi nu vă înspăimântaţi de semnele cerurilor,
        chiar dacă neamurile se înspăimântă de ele.
³ Căci obiceiurile neamurilor sunt deşarte;
    ei taie un copac din pădure
        şi mâna meşterului îl lucrează cu dalta.
⁴ Îl împodobesc cu argint şi aur
    şi îl fixează cu ciocane şi cuie
        ca astfel să nu se clatine.
⁵ Asemenea unor sperietori într-un ogor de castraveţi,
    idolii lor nu pot vorbi;
ei sunt purtaţi de alţii,
    căci nu pot merge.
Să nu vă temeţi de ei,
    căci nu vă pot face nici un rău
        şi nu sunt în stare să vă facă nici un bine.’»“

⁶ „Nici unul nu este ca Tine, Doamne!
    Tu eşti mare
        şi Numele Tău este măreţ în putere.
⁷ Cine să nu se teamă de Tine,
    Împărate al neamurilor?
        Ţie Ţi se cuvine teama!
Căci printre toţi înţelepţii neamurilor
    şi în toate regatele lor
        nu este nimeni ca Tine.
⁸ Toţi laolaltă sunt proşti şi nebuni;
    ştiinţa lor este dată de idoli deşerţi din lemn.
⁹ Argintul bătut este adus din Tarşiş
    şi aurul din Ufaz;
Ceea ce meşterul şi aurarul au făcut
    este îmbrăcat apoi în albastru şi purpuriu;
        toate sunt lucrate de meşteri pricepuţi.
¹⁰ Domnul însă este adevăratul Dumnezeu.
    El este Dumnezeul cel Viu şi Împăratul cel Veşnic.
Când El se mânie, pământul se cutremură
    şi neamurile nu pot suferi indignarea Lui.

¹² El însă a făcut pământul prin puterea Lui,
    a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui
        şi a întins cerurile prin priceperea Lui.
¹³ La tunetul Lui urlă apele din ceruri.
    El înalţă norii de la marginile pământului,
trimite fulgerele şi ploaia
    şi scoate vântul din cămările Lui.

¹⁴ Toţi oamenii sunt proşti şi fără cunoştinţă;
    orice aurar rămâne de ruşine cu idolii lui,
căci chipurile lui turnate sunt numai minciună
    şi nu au nici o suflare în ele.
¹⁵ Sunt fără nici o valoare, sunt o lucrare de batjocură!
    Când va veni vremea să fie pedepsiţi, vor pieri.
¹⁶ Dar Partea lui Iacov nu este ca aceştia,
    căci El este Cel Ce a întocmit totul,
iar Israel este seminţia moştenirii Lui^[b] –
    Domnul Oştirilor este Numele Lui.“

¹⁹ „Vai de mine! Sunt zdrobit!
    Rana mea este fără vindecare!
Dar îmi zic: «Aceasta îmi este boala
    şi trebuie s-o îndur.»
²⁰ Cortul meu este distrus;
    toate funiile îmi sunt rupte.
Fiii mei s-au depărtat de la mine şi nu mai sunt;
    nu a mai rămas nimeni să-mi întindă iarăşi cortul
        şi să-mi ridice draperiile.
²¹ Păstorii s-au prostit
    şi nu L-au căutat pe Domnul.
De aceea n-au propăşit
    şi li s-au risipit toate turmele.
²² Iată, se aude o veste:
    un mare cutremur se apropie din ţara de nord,
ca să prefacă cetăţile lui Iuda într-un pustiu,
    într-o vizuină de şacali.