Către îngerul bisericii din Efes
1Îngerului bisericii din Efes[a] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele[b] Celui Ce ţine cele şapte stele în mâna Sa dreaptă şi umblă printre cele şapte sfeşnice de aur: 2 ştiu faptele tale, osteneala şi răbdarea ta şi că nu-i poţi suporta pe cei răi, că i-ai pus la încercare pe cei ce spun despre ei înşişi că sunt apostoli, dar nu sunt, şi ai descoperit că sunt falşi. 3 Ştiu, de asemenea, că ai răbdare, că înduri pentru Numele Meu şi că n-ai obosit. 4 Dar ceea ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi. 5 Aminteşte-ţi deci de unde ai căzut, pocăieşte-te şi fă faptele pe care le făceai la început! Dacă nu, voi veni la tine şi-ţi voi muta sfeşnicul de la locul lui dacă nu te pocăieşti! 6 Ai însă aceasta: urăşti faptele nicolaiţilor[c], pe care şi Eu le urăsc. 7 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care se află în Raiul lui Dumnezeu.»
Către îngerul bisericii din Smirna
8 Îngerului bisericii din Smirna[d] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Dintâi şi Celui De Pe Urmă, Celui Ce a fost mort şi a înviat: 9 ştiu necazul şi sărăcia ta, – dar eşti bogat –, ştiu şi defăimarea din partea celor ce spun că sunt iudei, dar nu sunt, ci sunt o sinagogă[e] a lui Satan[f]. 10 Nu te teme de nici unul dintre lucrurile pe care urmează să le suferi! Diavolul[g] urmează să-i arunce pe unii dintre voi în închisoare, ca să fiţi încercaţi, şi veţi fi în necaz timp de zece zile. Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii! 11 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Cel ce învinge, nicidecum nu va fi rănit de moartea a doua.»
Către îngerul bisericii din Pergam
12 Îngerului bisericii din Pergam[h] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Celui Ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: 13 ştiu unde locuieşti – acolo unde este tronul lui Satan.[i] Ştiu că ţii Numele Meu, că nu te-ai lepădat de credinţa Mea nici chiar în zilele când Antipa, martorul Meu credincios[j], a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satan. 14 Am însă câteva lucruri împotriva ta: ai acolo pe câţiva care ţin învăţătura lui Balaam, care l-a învăţat pe Balak să pună o pricină de poticnire înaintea fiilor lui Israel, şi anume să mănânce ceea ce este jertfit idolilor şi să se desfrâneze[k]. 15 Tot aşa şi tu, ai câţiva care ţin învăţătura nicolaiţilor[l]. 16 Pocăieşte-te, deci! Dacă nu, în curând voi veni la tine şi mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele! 17 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul! Celui ce învinge îi voi da mana ascunsă[m] şi-i voi da o piatră albă pe care este scris un nume nou,[n] pe care nu-l cunoaşte nimeni în afară de cel care-l primeşte.»
Către îngerul bisericii din Tiatira
18 Îngerului bisericii din Tiatira[o] scrie-i:
«Acestea sunt cuvintele Fiului lui Dumnezeu, Care are ochii ca flacăra focului şi picioarele asemenea bronzului încins: 19 ştiu faptele tale, dragostea, credincioşia, slujirea şi răbdarea ta şi ştiu că ultimele tale fapte sunt mai mari decât primele. 20 Însă ce am împotriva ta este că o laşi pe Izabela[p], femeia aceea care spune despre sine că este profetesă, să dea învăţătură şi să-i înşele pe robii Mei să se desfrâneze şi să mănânce ceea ce este jertfit idolilor. 21 I-am dat timp să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de desfrânarea ei. 22 O voi arunca la pat, iar peste cei ce comit adulter cu ea voi aduce un necaz mare, dacă nu se pocăiesc de faptele ei; 23 apoi pe copiii ei îi voi lovi cu moartea. Şi toate bisericile vor şti că eu sunt Cel Care cercetez gândurile şi inimile şi că vă voi da fiecăruia după faptele voastre. 24 Vouă însă, celorlalţi din Tiatira, tuturor celor ce nu aveţi învăţătura aceasta şi care nu aţi cunoscut „adâncimile lui Satan“[q], cum le zic ei, vă spun: nu pun peste voi altă greutate. 25 Doar ţineţi cu tărie ceea ce aveţi, până voi veni! 26 Celui ce învinge şi păzeşte până la sfârşit lucrările Mele îi voi da autoritate peste neamuri;
27 el le va conduce cu un sceptru de fier
şi le va sfărâma ca pe nişte vase de lut[r],
28 tot aşa cum am primit şi Eu autoritate de la Tatăl Meu; şi îi voi da steaua dimineţii[s]. 29 Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!»
Footnotes
- Apocalipsa 2:1 Efesul era capitala de facto a provinciei Asia, aşezat la răscrucea drumurilor comerciale, precum şi a schimburilor interculturale; era oraşul de reşedinţă al guvernatorului roman; religios vorbind, Efesul purta titlul de neokoros (păzitoarea templului), datorită cultului şi vestitului templu al lui Artemis, precum şi cultului imperial (vezi nota de la F.A. 19:31)
- Apocalipsa 2:1 Amintind de modul de adresare al profeţilor din VT
- Apocalipsa 2:6 O grupare despre care se cunosc prea puţine lucruri sau deloc; aparent, i-ar fi îndemnat pe creştini la a accepta anumite compromisuri cu păgânismul în ce priveşte moralitatea şi religia de stat, pentru a scăpa de persecuţii; şi în v. 15 (vezi nota)
- Apocalipsa 2:8 Smirna (modernul Izmir), important oraş al provinciei Asia; a fost un aliat credincios al Romei înainte ca Roma să devină stăpână în estul Mediteranei. Prin urmare, s-a bucurat de mari privilegii din partea romanilor; era un centru notoriu al cultului imperial (vezi nota din F.A. 19:31), fiind oraşul care a zidit primul templu în cinstea lui Tiberiu (14-37 d.Cr.); de asemenea, o mare comunitate de iudei locuia acolo
- Apocalipsa 2:9 Lit.: întrunire sau loc de adunare
- Apocalipsa 2:9 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând Vrăjmaş sau Acuzator; peste tot în carte
- Apocalipsa 2:10 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator; peste tot în carte
- Apocalipsa 2:12 Pergam (modernul Bergama) era un oraş vestit pentru frumuseţea şi bogăţia lui, fiind capitala de drept a provinciei Asia; purta titlul de „De trei ori neokoros (păzitoare a templului)“, deoarece în oraş existau trei temple dedicate cultului imperial (vezi nota din F.A. 19:31); oraşul era centrul religios al provinciei
- Apocalipsa 2:13 Cu referire fie la cultul imperial, fie la altarul din marmură albă închinat lui Soter Zeus (Zeus Mântuitorul), sau la templul închinat lui Asclepios, zeul vindecării, reprezentat printr-un şarpe
- Apocalipsa 2:13 Vezi 1:5, unde Domnul Isus este numit astfel
- Apocalipsa 2:14 Vezi Num. 25:1-3; 31:16 probabil unii dintre creştinii din Pergam participau la ritualurile religioase orgiastice ale locuitorilor oraşului
- Apocalipsa 2:15 Este posibil ca învăţătura lui Balaam şi învăţătura nicolaiţilor să fi fost asemănătoare, dat fiind că, etimologic, cuvintele sunt asemănătoare: nikao (a cuceri) şi laos (popor); baal (a domni) şi am (popor)
- Apocalipsa 2:17 În contrast cu banchetele orgiastice la care participau, probabil, unii din acea biserică
- Apocalipsa 2:17 Este posibil că cei care erau invitaţi la un banchet în cinstea unui zeu primeau o invitaţie pe care era scris, probabil, numele lor; sau piatra albă face aluzie la amuletele pe care le purtau oamenii, crezând că, purtând numele unei anume zeităţi înscris pe acea amuletă, puteau folosi puterea ei în folosul lor
- Apocalipsa 2:18 Tiatira (modernul Aksihar) nu era un oraş impunător, ca Efes, Smirna şi Pergam, însă era important prin meşteşuguri şi comerţ; probabil existau mai multe bresle, fiecare avându-şi propria zeitate
- Apocalipsa 2:20 Vezi 1 Regi 16:31-33; 2 Regi 9:22
- Apocalipsa 2:24 Cu o posibilă referire la o anume învăţătură gnostică (gnosticii susţineau că mântuirea se dobândeşte prin cunoaştere, şi numai de către cei iniţiaţi), termenul Satan fiind unul ironic; sau este posibil ca învăţătura să fi propovăduit tocmai ideea eronată şi periculoasă că nu poţi cunoaşte cu adevărat „adâncimea harului lui Dumnezeu“ până nu ai cunoscut pe deplin „adâncimile lui Satan“, adică adâncimile păcatului
- Apocalipsa 2:27 Vezi Ps. 2:9
- Apocalipsa 2:28 Vezi 22:16