David, invidiat de Saul

¹După ce David a terminat de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a ataşat de sufletul lui David şi l-a iubit ca pe sine însuşi. ² Din acea zi Saul l-a ţinut pe David la el şi nu l-a mai lăsat să se întoarcă acasă. ³ Ionatan a încheiat un legământ cu David pentru că îl iubea ca pe sine însuşi. ⁴ El şi-a scos mantaua pe care o purta şi i-a dăruit-o lui David; i-a dat, de asemenea, îmbrăcămintea sa de război şi chiar sabia, arcul şi cingătoarea sa. ⁵ Oriunde îl trimitea Saul, David se ducea şi avea izbândă^[a]. De aceea Saul l-a pus în fruntea ostaşilor, lucru ce a fost bine văzut de întregul popor şi chiar şi de slujitorii lui Saul.

⁶ În timp ce oştirea se întorcea acasă, după ce David l-a ucis pe filistean, femeile din toate cetăţile lui Israel au ieşit în întâmpinarea regelui Saul. Ele cântau cântece de bucurie şi dansau în sunetul tamburinelor şi al lăutelor. ⁷ Femeile cântau în veselia lor, spunând:

⁸ Lui Saul nu i-au plăcut aceste cuvinte şi s-a înfuriat foarte tare, spunând: „I-au dat lui David zecile de mii, iar mie doar miile. Acum nu-i mai lipseşte decât regatul.“ ⁹ Începând din acea zi, Saul a început să-l privească cu ochi răi^[b] pe David. ¹⁰ În ziua următoare, duhul cel rău^[c] trimis de Dumnezeu a venit cu putere peste Saul, care profeţea^[d] înăuntrul casei sale. David cânta la liră aşa cum făcea în fiecare zi, iar Saul avea în mână o suliţă. ¹¹ Saul a aruncat suliţa, gândindu-se: „Îl voi ţintui pe David de zid.“ Însă David s-a ferit de el de două ori. ¹² Lui Saul i-a fost teamă de David pentru că Domnul era cu acesta, iar pe el îl părăsise. ¹³ De aceea l-a îndepărtat de lângă el şi l-a pus căpetenie peste o mie de oameni. David conducea trupele în războaie ¹⁴ şi în tot ceea ce făcea avea izbândă pentru că Domnul era cu el. ¹⁵ Saul, văzând că David izbândea întotdeauna, se temea de el, ¹⁶ însă întreg Israelul şi Iuda îl iubeau pe David pentru că acesta îi conducea în războaie. ¹⁷ Atunci Saul i-a zis lui David:

– Îţi voi da de soţie pe Merab, fiica mea cea mare, cu condiţia să mă slujeşti cu vitejie şi să porţi războaiele Domnului.

Saul însă se gândea: „Să nu piară lovit de mâna mea, ci de mâna filistenilor.“

¹⁸ David i-a răspuns:

– Cine sunt eu şi cine este familia mea sau neamul meu în Israel pentru a fi ginerele regelui?

¹⁹ Însă atunci când a sosit timpul ca Merab, fiica lui Saul, să-i fie dată lui David de soţie, ea a fost dată lui Adriel din Mehola.

David, ginerele lui Saul

²⁰ Mihal, o altă fiică a lui Saul, îl iubea pe David. I s-a spus lui Saul acest lucru, fapt care i-a plăcut. ²¹ Atunci Saul şi-a zis:

„I-o voi da ca să-i fie o cursă şi astfel mâna filistenilor va fi împotriva lui.“ I-a spus lui David pentru a doua oară:

– Astăzi vei fi ginerele meu!

²² Apoi le-a zis slujitorilor săi:

– Vorbiţi-i lui David în taină şi spuneţi-i: „Regelui îi place de tine şi toţi slujitorii săi te iubesc. Acceptă, aşadar, să fii ginerele regelui.“

²³ Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, iar acesta a răspuns:

– Credeţi că este un lucru neînsemnat să fii ginerele regelui? Eu sunt un om sărac şi de puţină însemnătate.

²⁴ Când slujitorii i-au spus lui Saul ce răspunsese David, ²⁵ acesta le-a zis: „Aşa să-i vorbiţi lui David: «Regele nu doreşte alt preţ pentru mireasă, decât o sută de prepuţuri de-ale filistenilor, astfel încât regele să fie răzbunat pe duşmanii lui.»“ Saul însă dorea să-l facă pe David să cadă în mâinile filistenilor. ²⁶ Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, iar lui i-a plăcut ideea de a fi ginerele regelui. Înainte să se împlinească vremea hotărâtă, ²⁷ David a plecat împreună cu oamenii săi şi a ucis două sute de filisteni. Le-a adus prepuţurile şi le-a dat în număr întreg regelui pentru a putea deveni ginerele lui. Atunci Saul i-a dat-o de soţie pe fiica sa Mihal. ²⁸ Când Saul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David şi că Mihal, fiica lui, îl iubea, ²⁹ s-a temut şi mai tare de David şi i-a fost duşman tot restul vieţii sale.

³⁰ Domnitorii filisteni ieşeau la război şi, ori de câte ori ieşeau, David avea mai multă izbândă^[e] decât toţi slujitorii lui Saul, astfel încât numele lui a ajuns foarte preţuit.