A şasea viziune: sulul zburător

¹Mi-am ridicat din nou ochii, m-am uitat şi am văzut un sul care zbura^[a]. ² Îngerul m-a întrebat:

– Ce vezi?

Eu i-am răspuns:

– Văd un sul care zboară. Acesta are o lungime de douăzeci de coţi şi o lăţime de zece coţi^[b].

³ El mi-a zis:

– Acesta este blestemul care porneşte pe întinderea întregii ţări, căci, aşa cum este scris pe o parte a sulului, orice hoţ va fi pedepsit, şi, aşa cum este scris pe cealaltă parte, oricine jură fals^[c] va fi pedepsit. ⁴ „Îl voi trimite, zice Domnul Oştirilor, să intre în casa hoţului şi în casa celui ce jură fals în Numele Meu. Va rămâne astfel în casa aceea şi o va distruge împreună cu lemnele şi cu pietrele ei.“

A şaptea viziune: femeia din efă

⁵ Îngerul care vorbea cu mine a înaintat şi mi-a zis:

– Ridică-ţi acum ochii şi priveşte la ceea ce apare!

⁶ – Ce este aceasta? am întrebat eu.

El mi-a zis:

– Ceea ce apare este o efă^[d].

Şi a adăugat:

– Aceasta este fărădelegea^[e] lor în toată ţara.

⁷ Atunci a fost ridicat capacul de plumb şi acolo, în mijlocul efei, stătea o femeie. ⁸ El mi-a zis:

– Aceasta este Răutatea.

Apoi a împins-o înapoi în efă şi a aruncat greutatea de plumb peste gura efei.

⁹ Mi-am ridicat ochii, m-am uitat şi am văzut ivindu-se două femei. Vântul le sufla în aripi, iar aripile lor erau ca aripile berzei. Ele au ridicat efa între pământ şi ceruri.

¹⁰ L-am întrebat atunci pe îngerul care vorbea cu mine:

– Unde duc ele efa?

¹¹ El mi-a răspuns:

– Se duc să-i zidească o casă în ţara Şinar^[f]. Când va fi gata efa, va fi aşezată acolo, la locul ei.