Naşterea şi tinereţea lui Moise
1Un bărbat din casa lui Levi îşi luase de soţie o fată a lui Levi. 2Femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu; fiindcă a văzut că era un copil frumos[a], ea l-a ascuns timp de trei luni. 3Când nu l-a mai putut ascunde, a luat un coş de papirus, l-a uns cu lut şi smoală, a pus copilul în el şi l-a pus între trestii, pe malul râului. 4Sora lui stătea la distanţă, ca să vadă ce se va întâmpla cu el. 5Fiica lui Faraon a coborât la râu să se scalde şi fetele care erau cu ea se plimbau pe malul râului; ea a văzut coşul între trestii şi şi-a trimis sclava să i-l aducă. 6Când l-a deschis, a văzut înăuntru copilul. Acesta plângea, iar fiicei lui Faraon i s-a făcut milă de el şi a zis: „Trebuie să fie unul dintre copiii evreilor.“ 7Atunci sora copilului a întrebat-o pe fiica lui Faraon:
– Să merg şi să chem o doică dintre femeile evreilor ca să alăpteze copilul pentru tine?
8– Du-te! i-a răspuns fiica lui Faraon.
Fata s-a dus şi a chemat-o pe mama copilului. 9Fiica lui Faraon i-a zis: „Ia acest copil şi alăptează-l pentru mine, iar eu îţi voi plăti.“ Femeia a luat copilul şi l-a alăptat. 10Când copilul a crescut, ea l-a adus la fiica lui Faraon şi el a devenit fiul acesteia; ea i-a pus numele Moise[b], deoarece l-a scos din apă.
Fuga lui Moise în Midian
11Într-o zi, pe când crescuse deja, Moise a ieşit să vadă greutăţile celor din poporul său; el a văzut cum un egiptean îl bătea pe un evreu, unul dintre cei din poporul său. 12S-a uitat într-o parte şi într-alta şi, nevăzând pe nimeni, l-a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip. 13A doua zi, pe când ieşea din nou, a văzut doi evrei bătându-se. El l-a întrebat pe cel vinovat:
– De ce-ţi loveşti semenul?
14Acesta i-a răspuns:
– Cine te-a pus pe tine conducător şi judecător peste noi? Vrei să mă ucizi şi pe mine aşa cum l-ai ucis pe egiptean?
Atunci Moise s-a temut şi şi-a zis: „Cu siguranţă că acest lucru este cunoscut.“ 15Când a aflat Faraon acest lucru, a căutat să-l omoare pe Moise. Însă Moise a fugit de Faraon şi s-a refugiat în ţara Midian; el s-a aşezat lângă o fântână. 16Preotul din Midian avea şapte fiice. Ele au venit la fântână, au scos apă şi au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17Au sosit însă acolo nişte păstori care le-au izgonit; Moise s-a ridicat, le-a luat apărarea şi apoi le-a adăpat turmele. 18Când ele s-au întors la tatăl lor, Reuel, acesta le-a întrebat:
– Cum se face că aţi venit mai repede astăzi?
19Ele i-au răspuns:
– Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor, ne-a scos apă şi ne-a adăpat turma.
20Atunci el le-a spus fiicelor sale:
– Şi unde este acum omul acela? Cum de l-aţi lăsat acolo? Invitaţi-l la masă!
21Moise a fost de acord să locuiască la acel om şi acesta i-a dat-o de soţie pe fiica sa, Sefora. 22Ea a născut un fiu, iar Moise i-a pus numele Gherşom[c], zicându-şi: „Sunt un străin într-o ţară străină.“
Dumnezeu ia aminte la suferinţa israeliţilor
23După o perioadă lungă de timp, monarhul Egiptului a murit. Israeliţii încă gemeau în sclavia lor şi strigau după ajutor; strigătul lor din cauza sclaviei a ajuns la cunoştinţa lui Dumnezeu. 24Dumnezeu le-a auzit geamătul şi Şi-a adus aminte de legământul Său cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov. 25Astfel, Dumnezeu a luat aminte la starea israeliţilor şi I-a păsat de ei[d].