Proverbe 15

1Un răspuns blând potoleşte furia,
    dar o vorbă aspră provoacă mânia.

2Limba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa,
    dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

3Ochii Domnului sunt în orice loc,
    supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

4Limba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă,
    dar limba stricată zdrobeşte duhul.

5Prostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său,
    dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

6În casa celui drept este mare bogăţie,
    dar câştigul celor răi le aduce necaz.

7Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă,
    nu tot aşa face şi inima proştilor.

8Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
    dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

9Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
    dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

10O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea,
    iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.[a]

11Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii[b] sunt înaintea Domnului;
    cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat;
    de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

13O inimă veselă înseninează faţa,
    dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

14Inima celor pricepuţi caută cunoştinţă,
    dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

15Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
    dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

16Mai bine puţin, dar cu frică de Domnul,
    decât o mare bogăţie cu tulburare.

17Mai bine o mâncare de legume unde este dragoste,
    decât un bou îngrăşat unde este ură.

18Omul iute la mânie provoacă certuri,
    dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

19Drumul leneşului este ca o barieră de spini,
    dar cărarea celor drepţi este netezită.

20Un fiu înţelept aduce bucurie tatălui său,
    dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

21Prostia este o bucurie pentru cel fără minte,
    dar omul priceput păstrează drumul drept.

22Fără sfat planurile dau greş,
    dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

23Pentru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit
    şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

24Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus,
    ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

25Domnul distruge casa celor mândri,
    dar întăreşte hotarele văduvei.

26Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului,
    dar cuvintele plăcute sunt curate.

27Cel lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui,
    dar cel ce urăşte mita va trăi.

28Inima celui drept cântăreşte răspunsurile,
    dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

29Domnul este departe de cei răi,
    dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

30O privire voioasă[c] înveseleşte inima
    şi veştile bune dau sănătate oaselor.

31Cel ce ascultă mustrarea care duce la viaţă
    va locui printre înţelepţi.

32Cine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine,
    dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

33Frica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea,[d]
    iar smerenia merge înaintea gloriei.

Footnotes

  1. Proverbe 15:10 Sau: Disciplinarea este un rău pentru cel ce părăseşte cărarea; / cine dispreţuieşte mustrarea va muri.
  2. Proverbe 15:11 Ebr.: Şeol şi Abadon
  3. Proverbe 15:30 Lit.: Lumina ochilor
  4. Proverbe 15:33 Sau: Înţelepciunea îl învaţă pe om frica de Domnul