1Cuvântul Domnului, care a venit la Mica din Moreşet, pe vremea lui Iotam, a lui Ahaz şi a lui Ezechia, regii lui Iuda[a] – ce a văzut el cu privire la Samaria şi la Ierusalim:
2 „Ascultaţi, toate popoarele!
Să ia aminte pământul şi tot ce este pe el!
Stăpânul Domn să fie martor împotriva voastră,
Stăpânul – din templul Lui cel sfânt[b]!
Judecată împotriva Samariei şi a Ierusalimului
3 Iată, Domnul iese din Lăcaşul Lui;
El coboară şi păşeşte pe înălţimile pământului!
4 Munţii se topesc sub El
şi văile se despică
ca ceara înaintea focului
şi ca apele care ţâşnesc printre versanţi.
5 Toate acestea, din pricina nelegiuirii lui Iacov,
din pricina păcatelor casei lui Israel!
Care este nelegiuirea lui Iacov?
Oare nu Samaria?
Care sunt înălţimile[c] Iudeii?
Oare nu Ierusalimul?
6 De aceea voi preface Samaria într-un morman de ruine
şi într-un loc de plantat vie.
Îi voi prăvăli în vale pietrele
şi-i voi dezveli temeliile.
7 Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate,
tot câştigul ei va fi ars în foc
şi pe toţi idolii ei îi voi lăsa pradă pustiirii;
pentru că a adunat toate acestea din câştigul de prostituată,
în plată de prostituată se vor preface.
Plânset şi tânguire
8 Din pricina aceasta voi plânge şi mă voi tângui,
voi umbla desculţ şi gol,
voi scoate strigăte precum şacalii
şi voi jeli ca puii de struţ.
9 Căci rana[d] ei este de nevindecat;
ea s-a întins până în Iuda,
a ajuns până la poarta poporului meu,
până la Ierusalim.
10 Nu daţi de ştire în Gat[e],
nu plângeţi deloc[f]!
Tăvăliţi-vă în ţărână,
la Bet-Leafra[g]!
11 Treci, locuitoare a Şafirului[h],
goală şi plină de ruşine!
Locuitoarea Ţaananului[i]
nu îndrăzneşte să iasă!
Bet-Eţelul este în jale;
sprijinul lui a fost luat de la voi![j]
12 Locuitoarea Marotului[k] tânjeşte
după vremuri mai bune,
căci s-a coborât nenorocirea din partea Domnului
până la poarta Ierusalimului.
13 Înhamă-ţi caii la carul de luptă,
locuitoare a Lachişului[l]!
Tu ai fost cea dintâi pricină de păcătuire
pentru fiica Sionului,
căci în tine au fost găsite
nelegiuirile lui Israel.
14 De aceea vei da daruri de despărţire[m]
lui Moreşet-Gat!
Casele din Aczib vor fi o amăgire[n]
pentru regii lui Israel!
15 Voi aduce un stăpânitor împotriva ta,
locuitor din Mareşa![o]
Slava lui Israel
va veni la Adulam.
16 Rade-te şi tunde-te
din pricina fiilor tăi, care erau bucuria ta;
lărgeşte-ţi pleşuvia precum vulturul,
căci vor pleca de la tine în captivitate!“
Footnotes
- Mica 1:1 Mica a fost contemporan cu profeţii Isaia şi Osea (vezi primul verset din fiecare carte)
- Mica 1:2 Probabil cu referire la cer; vezi v. 3
- Mica 1:5 Vezi 2 Cron. 28:25; sau, cf. LXX: păcatul
- Mica 1:9 LXX, Siriacă, VUL; TM: rănile
- Mica 1:10 Gat sună asemănător cu termenul ebraic pentru a da de ştire
- Mica 1:10 TM; LXX: nu plângeţi în Acco. În Acco sună asemănător cu termenul ebraic pentru a plânge
- Mica 1:10 Bet-Leafra înseamnă Casa prafului
- Mica 1:11 Şafir înseamnă plăcut(ă)
- Mica 1:11 Ţaanan sună asemănător cu termenul ebraic pentru a ieşi
- Mica 1:11 Bet-Eţel înseamnă Casa apropiată (vecină)
- Mica 1:12 Marot înseamnă Cele amare
- Mica 1:13 Lachiş sună asemănător cu termenul ebraic pentru caii folosiţi la atelaj
- Mica 1:14 Sau: zestre, pe care tatăl o dăruia fetei când aceasta părăsea casa părintească
- Mica 1:14 Aczib sună asemănător cu termenul ebraic pentru amăgire
- Mica 1:15 Mareşa sună asemănător cu termenul ebraic pentru stăpânitor