Jertfa pentru vină
1În ce priveşte legea jertfei pentru vină, aceasta este o jertfă preasfântă. 2 Animalul adus ca jertfă pentru vină să fie înjunghiat în locul în care se înjunghie animalul adus ca ardere de tot, după care sângele să-i fie stropit pe altar, de jur împrejur. 3 Apoi să fie adusă ca jertfă toată grăsimea – grăsimea cozii şi grăsimea de pe măruntaie – 4 cei doi rinichi cu grăsimea de pe ei şi de pe coapse, precum şi membrana ficatului, care va trebui luată odată cu rinichii. 5 Preotul să le ardă pe altar, ca jertfă mistuită de foc pentru Domnul; aceasta este o jertfă pentru vină. 6 Fiecare bărbat dintre preoţi să mănânce din ea într-un loc sfânt, căci este o jertfă preasfântă.
7 Jertfa pentru vină se aduce la fel ca jertfa pentru păcat, pentru amândouă fiind valabilă aceeaşi lege; animalul jertfit va fi al preotului care face ispăşirea. 8 De asemenea, preotul care aduce arderea de tot a cuiva, poate păstra pentru sine pielea acelei arderi de tot pe care a jertfit-o. 9 Orice dar de mâncare copt în cuptor şi tot ce este gătit în tigaie sau pe grătar să-i rămână preotului care îl aduce. 10 Dar orice dar de mâncare amestecat cu ulei sau uscat să fie al fiilor lui Aaron, împărţit acestora în mod egal.
Jertfa de pace
11 Iată care este legea cu privire la jertfa de pace[a] pe care cineva vrea s-o aducă în cinstea Domnului: 12 dacă acesta o va aduce drept mulţumire, va trebui să aducă odată cu jertfa de mulţumire şi câteva turte nedospite, amestecate cu ulei; turte subţiri, nedospite, stropite cu ulei şi turte din făină aleasă, amestecată cu ulei. 13 Alături de jertfa de mulţumire, din jertfa lui de pace va trebui să aducă ca dar şi turte de pâine dospită. 14 Din toate acestea să aducă câte o turtă ca dar pentru Domnul; aceasta va fi a preotului care stropeşte sângele jertfei de pace. 15 Carnea jertfei de mulţumire din jertfa lui de pace să fie mâncată în ziua în care este adusă ca jertfă; să nu se lase nimic din ea până dimineaţă. 16 Dar dacă jertfa pe care o aduce este în vederea împlinirii unui jurământ[b] sau este un dar de bunăvoie, aceasta să fie mâncată în ziua în care este adusă, iar ce a mai rămas să se mănânce în ziua următoare. 17 Ceea ce va mai rămâne din carnea jertfei până a treia zi să fie ars. 18 Dacă va mânca cineva din carnea jertfei a treia zi, jertfa lui de pace nu va fi primită. Ea nu i se va lua în considerare celui ce a adus-o, ci va fi privită ca o urâciune, iar cel ce o mănâncă îşi va purta vina.
19 Carnea care a fost atinsă de ceva necurat să nu fie mâncată, ci să fie arsă. Carnea considerată curată însă poate fi mâncată de oricine este curat. 20 Cât despre cel care va mânca din carnea jertfei de pace a Domnului când este necurat, acela să fie nimicit din poporul său. 21 Dacă cineva va atinge un lucru necurat, fie vreo necurăţie omenească, fie vreun animal necurat sau orice altă necurăţie şi va mânca apoi din jertfa de pace a Domnului, să fie nimicit din poporul său.»“
Grăsimea şi sângele interzise
22 Domnul i-a zis lui Moise: 23 „Aşa să le spui israeliţilor: «Să nu mâncaţi grăsime de bou, de oaie sau de capră. 24 Grăsimea unui animal care a murit sau a fost sfâşiat de fiare poate fi folosită la orice altceva, dar de mâncat să nu o mâncaţi. 25 Dacă cineva dintre voi va mânca grăsimea unui animal din care a fost adusă o jertfă mistuită de foc pentru Domnul, cel care o va mânca să fie nimicit din poporul său. 26 Să nu mâncaţi cu sânge nici o pasăre şi nici un animal în nici unul din locurile în care veţi locui. 27 Acela dintre voi care va mânca cu sânge să fie nimicit din poporul său.»“
Partea preotului din jertfa de pace
28 Domnul i-a vorbit din nou lui Moise şi i-a zis: 29 „Iată ce să le mai spui israeliţilor: «Cel ce îşi aduce înaintea Domnului jertfa lui de pace trebuie să aducă Domnului un dar din jertfa lui de pace. 30 Cu mâinile lui să aducă jertfele mistuite de foc; să aducă grăsimea împreună cu pieptul, iar pieptul să fie legănat înaintea Domnului ca o jertfă legănată. 31 Preotul să ardă grăsimea pe altar, iar pieptul să fie al lui Aaron şi al fiilor săi. 32 Spata dreaptă de la jertfele voastre de pace să o daţi preotului drept contribuţie. 33 Acela dintre fiii lui Aaron care aduce sângele şi grăsimea jertfei de pace să oprească spata dreaptă ca parte a lui. 34 Căci Eu am luat de la israeliţi, din jertfele lor de pace, pieptul jertfei legănate şi spata adusă ca jertfă prin ridicare şi le-am dat preotului Aaron şi fiilor săi, aceasta fiind o poruncă veşnică pentru israeliţi. 35 Aceasta este partea dăruită lui Aaron şi fiilor săi din jertfele mistuite de foc pentru Domnul, din ziua în care au fost aduşi să slujească Domnului ca preoţi. 36 Domnul a poruncit ca această parte să le fie dată din partea israeliţilor, din ziua când El i-a uns; aceasta este o poruncă veşnică pentru toate generaţiile.»“
37 Aceasta este legea cu privire la arderea de tot, darul de mâncare, jertfa pentru păcat, jertfa pentru vină, jertfa în vederea învestirii în slujire şi jertfa de pace, 38 pe care Domnul i-a poruncit-o lui Moise pe muntele Sinai, atunci când le-a spus israeliţilor să-şi aducă jertfele înaintea Domnului, în pustia Sinai.
Footnotes
- Leviticul 7:11 Vezi nota de la 3:1; şi în vs. 13-37
- Leviticul 7:16 A unei promisiuni de a aduce Domnului un dar, ca răspuns la ajutorul dat într-o situaţie anume