Locul pentru jertfe
1Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Porunceşte-le lui Aaron, fiilor săi şi tuturor israeliţilor, din partea Domnului, următoarele: 3 «Dacă un israelit înjunghie în tabără sau în afara taberei un bou[a], un miel sau un ţap, 4 în loc să vină cu el la intrarea în Cortul Întâlnirii şi să-l aducă ca jertfă pentru Domnul, înaintea Tabernaculului Domnului, omul acela va fi vinovat de vărsare de sânge; el a vărsat sânge şi, prin urmare, va trebui să fie nimicit din poporul său. 5 De aceea, în loc să-şi aducă jertfele pe câmp, israeliţii vor trebui să le aducă Domnului, înfăţişându-le preotului la intrarea în Cortul Întâlnirii şi aducându-le ca jertfe de pace[b] în cinstea Domnului. 6 Preotul să stropească sângele pe altarul Domnului, la intrarea în Cortul Întâlnirii şi să ardă grăsimea care va fi de o aromă plăcută Domnului. 7 Să nu-şi mai aducă jertfele idolilor sub formă de ţapi[c] înaintea cărora se prostituează[d]. Aceasta să fie o poruncă veşnică pentru ei şi pentru urmaşii lor.»
8 Să le mai spui: «Dacă vreun israelit sau vreun străin care locuieşte în mijlocul vostru aduce o ardere de tot sau o altă jertfă, 9 fără să o înfăţişeze la intrarea în Cortul Întâlnirii pentru a o jertfi Domnului, omul acela să fie nimicit din poporul său.»
Interdicţia mâncării cu sânge
10 Dacă vreun israelit sau vreun străin care locuieşte în mijlocul vostru va mânca cu sânge, Îmi voi întoarce faţa împotriva acelui om şi-l voi nimici din poporul său. 11 Căci viaţa trupului este în sânge; Eu vi l-am dat ca să puteţi face ispăşire pentru vieţile voastre pe altar; pentru că sângele face ispăşire pentru viaţa cuiva. 12 De aceea le-am zis israeliţilor: «Nimeni să nu mănânce cu sânge, nici voi şi nici străinul care locuieşte printre voi.»
13 Când vreunul dintre israeliţi sau dintre străinii care locuiesc printre voi vânează sau prinde vreun animal sau vreo pasăre care poate fi mâncată, el trebuie să-i verse sângele şi să-l acopere cu ţărână. 14 Căci viaţa oricărei făpturi este sângele ei. De aceea ţi-am zis să le porunceşti israeliţilor să nu mănânce cu sânge nici o făptură, pentru că viaţa oricărei făpturi este sângele ei; oricine va mânca cu sânge va fi nimicit. 15 Orice persoană care mănâncă din ceea ce a murit sau din ceea ce a fost sfâşiat de fiare sălbatice – fie băştinaş, fie străin – va trebui să-şi spele hainele şi să se scalde în apă; el va fi necurat până seara, după care va fi curat. 16 Dar dacă nu şi le spală şi nu-şi scaldă trupul, va fi vinovat.“
Footnotes
- Leviticul 17:3 Putea fi atât mascul, cât şi femelă
- Leviticul 17:5 Vezi nota de la 3:1
- Leviticul 17:7 Literal: ţapilor, demoni despre care se credea că apar în chip de ţap (vezi şi Is. 13:21; 34:14); satiri
- Leviticul 17:7 Este vorba fie de ritualurile care implicau prostituţia sacră, foarte răspândită în Canaan, fie de faptul că simpla închinare la idoli este o infidelitate (o prostituţie) înaintea lui Dumnezeu