Samson şi Dalila

¹Samson a plecat la Gaza. Acolo a văzut o prostituată şi a intrat la ea^[a]. ² S-a spus celor din Gaza:

– Samson a intrat aici!

Atunci au înconjurat locul unde era şi l-au pândit toată noaptea la poarta cetăţii; toată noaptea au stat liniştiţi, zicându-şi unii altora:

– Când se va lumina de ziuă îl vom ucide!

³ Samson a rămas culcat până la miezul nopţii. Pe la miezul nopţii s-a trezit, a apucat porţile de la intrarea în cetate, cu amândoi stâlpii, le-a smuls cu tot cu zăvor, le-a pus pe umeri şi le-a dus pe vârful muntelui din faţa Hebronului.

⁴ După aceea, el a iubit o femeie din valea Sorek, care se numea Dalila. ⁵ Domnitorii filistenilor s-au dus la ea şi i-au zis: „Înduplecă-l şi află de unde vine puterea lui cea mare şi cum l-am putea birui, ca să-l putem lega şi să-l umilim! Apoi îţi vom da fiecare câte o mie o sută de şecheli^[b] de argint!“

⁶ Dalila i-a zis lui Samson:

– Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare şi cum ar trebui să fii legat pentru a fi biruit?

⁷ Samson i-a răspuns:

– Dacă m-ar lega cu şapte coarde de arc noi, care să nu fi fost încă uscate, atunci m-ar lăsa puterile şi aş deveni ca oricare alt om!

⁸ Domnitorii filistenilor i-au adus şapte coarde de arc noi, care încă nu fuseseră uscate şi ea l-a legat cu ele. ⁹ Cei ce pândeau stăteau la ea în odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ Dar el a rupt coardele de arc aşa cum se rupe un fir de fuior când este atins de foc. Astfel că ei nu au aflat de unde-i vine puterea. ¹⁰ Dalila i-a zis lui Samson:

– Ai glumit cu mine şi mi-ai spus minciuni. Te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat!

¹¹ El i-a răspuns:

– Dacă m-ar lega cu funii noi, cu care să nu se fi făcut nici o lucrare, atunci m-ar lăsa puterile şi aş deveni ca orice alt om!

¹² Dalila a luat nişte funii noi şi l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ Cei ce pândeau stăteau în odaie. El însă a rupt funiile de la braţe ca pe nişte aţe.

¹³ Dalila i-a zis lui Samson:

– Până acum te-ai jucat cu mine şi mi-ai spus minciuni. Arată-mi cu ce trebuie să fii legat!

El i-a răspuns:

– Dacă vei împleti în ţesătură cele şapte şuviţe de pe capul meu şi le vei ţintui cu ajutorul unui ţăruş, atunci m-ar lăsa puterile şi aş deveni ca oricare alt om!

În timp ce Samson dormea, Dalila a luat cele şapte şuviţe de pe capul lui şi le-a împletit în ţesătură. ¹⁴ Le-a ţintuit^[c] cu ajutorul unui ţăruş şi apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ El însă s-a trezit din somn şi a smuls ţăruşul gherghefului cu tot cu ţesătura.

¹⁵ Atunci ea i-a zis: „Cum poţi să spui că mă iubeşti când inima ta nu este cu mine? Ţi-ai bătut joc de mine de trei ori şi nu mi-ai dezvăluit de unde-ţi vine puterea ta cea mare!“ ¹⁶ Fiindcă ea îl necăjea în fiecare zi prin cuvintele ei şi îl cicălea, el n-a mai suportat^[d]. ¹⁷ I-a dezvăluit tot ce era în mintea lui şi i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, fiindcă sunt un nazireu al Domnului încă din pântecele mamei mele. Dacă aş fi ras, atunci puterea mea s-ar depărta de la mine, aş slăbi şi aş deveni ca orice alt om!“

¹⁸ Când a văzut Dalila că i-a dezvăluit tot ce tăinuia, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor, spunându-le: „Veniţi, pentru că de data aceasta mi-a dezvăluit tot ce avea în minte!“ Domnitorii filistenilor au venit la ea şi i-au adus argint. ¹⁹ Ea l-a adormit pe genunchii ei. Apoi a chemat un om care i-a ras cele şapte şuviţe de pe capul lui şi a început astfel să-l umilească^[e]. Şi puterea lui l-a părăsit. ²⁰ Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ El s-a trezit din somn şi şi-a zis: „Mă voi ridica la fel ca în celelalte rânduri şi mă voi scutura.“ Nu ştia că Domnul Se depărtase de el. ²¹ Filistenii l-au înşfăcat şi i-au scos ochii; apoi l-au dus la Gaza şi l-au legat cu lanţuri de aramă. Acolo învârtea la moară în temniţă. ²² După ce a fost ras, părul capului lui a început din nou să crească.

²³ Domnitorii filistenilor s-au adunat ca să aducă o mare jertfă zeului lor, Dagon, şi să se veselească. Ei ziceau:

²⁴ Când l-a văzut poporul, au început să-şi laude zeul, căci îşi ziceau:

²⁵ În bucuria inimii lor au zis: „Chemaţi-l pe Samson ca să ne distreze!“ L-au luat pe Samson dintre întemniţaţi şi el a început să joace înaintea lor. L-au aşezat între stâlpi, în faţa lor. ²⁶ Samson i-a zis tânărului care-l ţinea de mână: „Dă-mi voie să ating şi să mă sprijin de stâlpii care susţin templul, ca să mă pot odihni!“ ²⁷ Templul era plin de bărbaţi şi de femei. Toţi domnitorii filistenilor erau acolo, iar pe acoperiş erau aproape trei mii de bărbaţi şi de femei care-l priveau pe Samson jucând. ²⁸ Atunci Samson a strigat către Domnul şi a zis: „Stăpâne Doamne, Te rog, adu-Ţi aminte de mine şi mai dă-mi putere doar de data aceasta, Dumnezeule, ca să mă răzbun pe filisteni, să mă răzbun pentru cei doi ochi ai mei!“ ²⁹ Samson s-a rezemat de cei doi stâlpi care susţineau templul şi s-a aplecat spre ei; unul era la dreapta lui şi celălalt la stânga. ³⁰ Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!“ Apoi a împins cu putere şi templul a căzut peste domnitori şi peste tot poporul care era în el. Astfel, cei pe care i-a omorât la moartea lui au fost mai mulţi decât cei pe care-i omorâse în timpul vieţii. ³¹ Fraţii lui şi rudele sale au venit şi l-au luat. Apoi l-au dus şi l-au îngropat între Ţora şi Eştaol, în mormântul tatălui său, Manoah. El judecase^[f] pe Israel timp de douăzeci de ani.