Necredinţa fraţilor lui Isus
1După aceea, Isus a călătorit prin Galileea. Nu voia să călătorească prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare. 2Sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor[a], era aproape. 3Prin urmare, fraţii Lui I-au zis:
– Pleacă de aici şi du-te în Iudeea, ca să vadă şi ucenicii Tăi lucrările pe care le faci! 4Căci nimeni nu face ceva pe ascuns când caută să devină cunoscut! Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii!
5Căci nici chiar fraţii Lui nu credeau în El. 6Isus le-a răspuns:
– Timpul Meu n-a sosit încă, dar vouă timpul vă este totdeauna favorabil! 7Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăşte, pentru că Eu depun mărturie despre ea că lucrările ei sunt rele. 8Duceţi-vă voi la sărbătoare; Eu (încă)[b] nu Mă duc la sărbătoarea aceasta, pentru că timpul Meu încă n-a sosit pe deplin.
9Şi, spunând aceste lucruri, a rămas în Galileea. 10Însă după ce fraţii Lui au plecat la sărbătoare, S-a dus şi El, dar nu pe faţă, ci cam pe ascuns. 11La sărbătoare, iudeii Îl căutau şi se întrebau: „Unde este Acela?“ 12Erau multe şoapte[c] în mulţime cu privire la El. Unii ziceau: „Este un om bun!“ Alţii ziceau: „Nu, ci duce în rătăcire mulţimea!“ 13Totuşi, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea deschis despre El.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
14Când sărbătoarea era deja la jumătate, Isus S-a dus în Templu şi a început să dea învăţătură. 15Iudeii se mirau şi se întrebau: „Cum de ştie Acesta atâta învăţătură fără să fi învăţat?!“
16Isus le-a zis:
– Învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celui Ce M-a trimis. 17Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaşte dacă învăţătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18Cel ce vorbeşte de la el caută slava lui însuşi; dar cel ce caută slava celui ce l-a trimis, acela este adevărat şi în el nu este falsitate. 19Oare nu v-a dat Moise Legea? Şi totuşi nici unul dintre voi nu respectă Legea! De ce căutaţi să Mă omorâţi?
20Mulţimea I-a răspuns:
– Ai demon! Cine caută să Te omoare?!
21Isus le-a zis:
– Am făcut o lucrare şi toţi vă miraţi. 22Moise v-a dat circumcizia – nu că ea este de la Moise, ci de la patriarhi – şi voi îl circumcideţi pe om în ziua de Sabat. 23Dacă un om este circumcis în ziua de Sabat, ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, atunci de ce sunteţi furioşi pe Mine pentru că am însănătoşit un om întreg în ziua de Sabat? 24Nu judecaţi după aparenţe, ci judecaţi cu o judecată dreaptă!
Oamenii se întreabă dacă Isus este Cristosul
25Atunci unii dintre locuitorii Ierusalimului au zis: „Nu este Acesta Cel pe Care caută ei să-L omoare? 26Şi iată că vorbeşte deschis, iar ei nu-I zic nimic! Nu cumva conducătorii au ajuns să cunoască într-adevăr că El este Cristosul? 27Totuşi noi ştim de unde este Omul Acesta; însă când va veni Cristosul nimeni nu va şti de unde este!“[d] 28Atunci Isus, în timp ce dădea învăţătură în Templu, a strigat: „Mă cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt![e] N-am venit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M-a trimis este adevărat, iar voi nu-L cunoaşteţi! 29Eu Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El şi El M-a trimis.“ 30Ei încercau să-L prindă, dar nimeni n-a pus mâna pe El, căci încă nu-I venise ceasul. 31Însă mulţi din mulţime au crezut în El şi ziceau: „Când va veni Cristosul, va face El mai multe semne decât a făcut Acesta?“
32Fariseii au auzit mulţimea murmurând aceste lucruri despre El şi, ca urmare, conducătorii preoţilor şi fariseii au trimis nişte gărzi să-L aresteze. 33Atunci, Isus a zis: „Mai sunt cu voi încă puţin timp, iar apoi plec la Cel Ce M-a trimis. 34Mă veţi căuta, dar nu Mă veţi găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteţi veni.“ 35Iudeii se întrebau: „Unde urmează să se ducă Acesta, astfel încât noi să nu-L găsim?! Doar nu urmează să se ducă la cei împrăştiaţi printre greci şi să-i înveţe pe greci?! 36Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le-a zis: «Mă veţi căuta, dar nu Mă veţi găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu veţi putea veni.»?“
Isus, Apa vieţii
37În ultima zi a sărbătorii, ziua cea mare, Isus S-a ridicat şi a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea! 38Cel ce crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, aşa cum zice Scriptura!“[f] 39Spunea aceasta despre Duhul pe Care urmau să-L primească cei ce cred în El. Căci Duhul nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă proslăvit.
40Când au auzit aceste cuvinte, unii din mulţime ziceau: „Acesta este într-adevăr Profetul!“ 41Alţii ziceau: „Acesta este Cristosul!“, iar alţii ziceau: „Cum, din Galileea va veni Cristosul?! 42Nu spune Scriptura că Cristosul va veni din sămânţa lui David[g] şi din Betleem[h], satul de unde era David?“ 43Aşa că s-a făcut dezbinare în mulţime din cauza Lui. 44Unii dintre ei voiau să-L prindă, însă nimeni n-a pus mâinile pe El.
Necredinţa conducătorilor religioşi
45Gărzile s-au întors la conducătorii preoţilor şi la farisei, iar aceştia le-au întrebat:
– De ce nu L-aţi adus?
46Gărzile au răspuns:
– Niciodată n-a vorbit cineva astfel!
47Fariseii le-au zis:
– Nu cumva aţi fost duşi şi voi în rătăcire?! 48A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre farisei?! 49Însă mulţimea aceasta care nu cunoaşte Legea este blestemată!
50Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte şi care era unul dintre ei, le-a zis:
51– Oare condamnă Legea noastră un om înainte să-l asculte şi să ştie ce face?
52Ei i-au răspuns:
– Nu cumva eşti şi tu din Galileea? Cercetează şi vei vedea că din Galileea nu se ridică niciodată vreun profet[i]!
Femeia prinsă comiţând adulter
53(Apoi fiecare s-a dus acasă.