Prin credinţă

¹Galateni nesăbuiţi! Cine v-a fermecat? Înaintea ochilor voştri Isus Cristos a fost înfăţişat ca răstignit! ² Un singur lucru vreau să aflu de la voi: aţi primit Duhul prin faptele Legii sau crezând ceea ce aţi auzit? ³ Sunteţi chiar atât de nesăbuiţi? Aţi început prin Duhul, iar acum vreţi să sfârşiţi în fire? ⁴ Aţi suferit degeaba atâtea? – dacă într-adevăr a fost degeaba! ⁵ Aşadar, El v-a dat Duhul şi a făcut minuni între voi pentru că aţi făcut faptele Legii sau pentru că aţi crezut ceea ce aţi auzit? ⁶ Tot astfel, „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi El i-a socotit acest lucru dreptate.“^[a]

⁷ Înţelegeţi deci că fii ai lui Avraam sunt aceia care cred! ⁸ Iar Scriptura, care a prevăzut că Dumnezeu va îndreptăţi neamurile prin credinţă, i-a vestit mai dinainte lui Avraam Evanghelia: „Prin tine vor fi binecuvântate toate neamurile.“^{[b] 9} Astfel, cei care cred sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. ¹⁰ Căci aceia care se bazează pe faptele Legii sunt sub blestem, deoarece este scris: „Blestemat este oricine nu stăruieşte să împlinească toate lucrurile scrise în Cartea Legii!“^{[c] 11} Este clar că nimeni nu este îndreptăţit înaintea lui Dumnezeu prin Lege, pentru că „Cel drept va trăi prin credinţă“^[d], ¹² iar Legea nu se bazează pe credinţă, ci ea spune: „Cel ce face aceste lucruri va trăi prin ele.“^{[e] 13} Cristos ne-a răscumpărat de sub blestemul Legii, devenind blestem pentru noi – căci este scris: „Blestemat este oricine e atârnat pe lemn.“^[f] – ¹⁴ pentru ca, în Cristos Isus, binecuvântarea dată lui Avraam să vină asupra neamurilor, ca să primim, prin credinţă, Duhul promis.

Legea şi promisiunea

¹⁵ Fraţilor, să vorbesc în felul oamenilor: aşa cum nimeni nu poate anula sau adăuga ceva la un legământ o dată ce a fost stabilit, la fel este şi aici. ¹⁶ Promisiunile i-au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui; el nu spune „şi seminţelor“, ca şi cum ar fi mai multe, ci se referă la una: „şi seminţei lui“^[g], care este Cristos. ¹⁷ Ceea ce vreau să spun este aceasta: Legea, care a fost dată patru sute treizeci de ani mai târziu, nu poate desfiinţa autoritatea unui legământ, care a fost stabilit mai înainte de către Dumnezeu, şi astfel să anuleze promisiunea. ¹⁸ Dacă moştenirea ar depinde de Lege, atunci nu ar mai depinde de promisiune; însă Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam prin promisiune. ¹⁹ Care este, atunci, scopul Legii? Ea a fost adăugată pentru a arăta ce este încălcarea Legii, până când va veni Sămânţa celui căruia i-a fost făcută promisiunea. Legea a fost dată prin îngeri, printr-un mijlocitor. ²⁰ Un mijlocitor nu reprezintă o singură parte, însă Dumnezeu este Unul.

²¹ Aceasta înseamnă oare că Legea este împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci, dacă ar fi fost dată o Lege care să poată da viaţa, atunci dreptatea ar fi venit prin Lege, ²² însă Scriptura spune că întreaga lume este sub păcat, pentru ca promisiunea să le fie dată celor ce cred în Cristos Isus.

²³ Înainte de a veni credinţa, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care urma să fie descoperită. ²⁴ Astfel, Legea a fost îndrumătorul^[h] nostru spre^[i] Cristos, pentru ca noi să fim îndreptăţiţi prin credinţă. ²⁵ Dar acum, după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta.

Copii ai lui Dumnezeu

²⁶ În Cristos Isus, voi toţi sunteţi copii ai lui Dumnezeu, prin credinţă. ²⁷ Căci toţi câţi aţi fost botezaţi în Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos. ²⁸ Nu este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici om liber, nici bărbat, nici femeie, pentru că voi toţi sunteţi una în Cristos Isus. ²⁹ Iar dacă voi sunteţi ai lui Cristos, atunci sunteţi sămânţa lui Avraam şi moştenitori după promisiunea făcută.