În casa olarului
1Acesta este Cuvântul care a venit la Ieremia din partea Domnului: 2„Scoală-te şi coboară-te spre casa olarului! Acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!“ 3Am coborât spre casa olarului şi iată că el făcea o lucrare pe roată. 4Însă vasul de lut pe care îl făcea olarul s-a stricat în mâna lui. Atunci el a făcut un alt vas, aşa cum i-a plăcut lui să-l facă.
5Cuvântul Domnului a venit din nou la mine şi mi-a zis: 6„Oare Eu nu pot face cu voi ca olarul acesta, casă a lui Israel, zice Domnul? Iată, ca lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel. 7Dacă la un moment dat zic despre un neam sau despre un regat că-l voi smulge, că-l voi dărâma şi că-l voi distruge, 8însă neamul acela, despre care am vorbit, se întoarce de la răutatea lui, atunci şi Mie Îmi va părea rău de răul pe care plănuisem să i-l fac. 9Tot aşa, dacă la un moment dat zic despre un neam sau despre un regat că-l voi zidi şi că-l voi planta, 10însă poporul acela face ce este rău înaintea ochilor Mei şi nu ascultă de glasul Meu, atunci şi Mie Îmi va părea rău de binele pe care plănuisem să i-l fac.“
11„Prin urmare, vorbeşte acum oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului şi zi-le că aşa vorbeşte Domnul: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră şi fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea şi îndreptaţi-vă căile şi faptele!» 12Ei însă zic: «În zadar! Noi ne vom urma în continuare gândurile şi fiecare va lucra după încăpăţânarea inimii lui rele.»
13De aceea, aşa vorbeşte Domnul:
«Întrebaţi printre neamuri:
‘Cine a mai auzit asemenea lucruri?
Fecioara Israel a făcut
cel mai îngrozitor lucru.
14Oare zăpada Libanului
părăseşte vreodată stâncile versanţilor lui[a]?
Oare seacă vreodată
apele reci care vin de departe?[b]’
15Cei din poporul Meu însă M-au uitat
şi aduc tămâie idolilor de nimic.
Aceştia i-au făcut să se împiedice pe căile lor,
pe vechile cărări,
pentru a umbla pe poteci
şi pe drumuri nebătătorite,
16făcând astfel din ţara lor o pustietate
şi o veşnică batjocură.
Toţi cei ce trec prin ea sunt uimiţi
şi dau din cap.
17Ca vântul din răsărit,
aşa îi voi împrăştia înaintea duşmanului.
În ziua necazului lor
le voi arăta spatele şi nu faţa.»“
18Ei zic: „Veniţi! Să urzim planuri împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoţi, nici sfatul – din lipsă de înţelepţi şi nici Cuvântul – din lipsă de profeţi. Haideţi să-l lovim cu vorba şi să nu luăm seama la toate cuvintele lui!“
19„Ascultă-mă, Doamne!
Ascultă glasul adversarilor mei.
20Se răsplăteşte oare binele cu rău?
Şi totuşi ei au săpat o groapă sufletului meu.
Adu-Ţi aminte că eu am stat în faţa Ta
ca să vorbesc în favoarea lor
şi să abat mânia Ta de la ei.
21De aceea, dă-le copiii pradă foametei
şi lasă-i pe mâna sabiei!
Soţiile să le fie lipsite de copii şi să rămână văduve,
oamenii lor să fie daţi la moarte,
iar tinerii lor să fie ucişi cu sabia în luptă!
22Un strigăt să fie auzit din casele lor,
atunci când vei aduce deodată cete peste ei,
căci au săpat o groapă să mă prindă
şi au ascuns laţuri pentru picioarele mele.
23Dar Tu, Doamne, cunoşti
toate planurile lor de a mă ucide.
Nu le ierta nelegiuirea
şi nu le şterge păcatul dinaintea Ta.
Să fie doborâţi înaintea Ta!
Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!“