Profeţie împotriva Tirului
1În al unsprezecelea an, în ziua întâi a lunii,[a] Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 2„Fiul omului, Tirul a zis despre Ierusalim: «Ha! A fost zdrobită poarta popoarelor! Este rândul meu să mă îmbogăţesc, căci ea a rămas pustiită!» 3De aceea, aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, sunt împotriva ta, Tirule! Voi aduce peste tine multe neamuri, aşa cum îşi aruncă marea valurile. 4Vor distruge zidurile Tirului, îi vor doborî turnurile, îi vor răzui până şi ţărâna şi o vor lăsa stâncă goală. 5Va fi doar un loc în mijlocul mării de unde se aruncă năvoadele, căci Eu am vorbit! zice Stăpânul Domn. Va deveni pradă pentru neamuri. 6Aşezările lui de pe ţărm vor fi trecute prin ascuţişul sabiei şi va şti astfel că Eu sunt Domnul!»
7Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, aduc din nord împotriva Tirului pe Nebucadneţar[b], împăratul Babilonului, împăratul împăraţilor, cu cai, cu care, cu călăreţi şi cu o oştire foarte numeroasă. 8El va trece prin ascuţişul sabiei aşezările tale de pe ţărm. Va zidi împotriva ta o întăritură, va înălţa împotriva ta o rampă de asalt şi va ridica scuturi împotriva ta. 9Va îndrepta împotriva zidurilor tale izbiturile berbecilor săi de fier şi-ţi va dărâma turnurile cu maşinile lui de război. 10Mulţimea cailor lui te va acoperi de praf, iar zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreţilor şi al roţilor de car atunci când el va intra pe porţile tale asemenea celor care intră într-o cetate cu zidurile sparte. 11Copitele cailor lui vor tropăi pe toate străzile tale, poporul tău va fi răpus de sabie, iar stâlpii tăi cei puternici se vor prăbuşi la pământ. 12Îţi vor prăda avuţia, te vor jefui de mărfuri, îţi vor dărâma zidurile şi îţi vor demola casele tale plăcute, iar pietrele, lemnele şi molozul le vor arunca în mijlocul mării. 13Voi face să înceteze zgomotul cântecelor tale, iar sunetul lirelor tale nu va mai fi auzit. 14Voi face din tine o stâncă goală; vei deveni un loc de unde se aruncă năvoadele. Nu vei fi rezidită niciodată, căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Stăpânul Domn.»
15Aşa vorbeşte Stăpânul Domn despre Tir: «Să nu se cutremure oare ostroavele de vuietul căderii tale, de geamătul răniţilor şi de măcelul din mijlocul tău? 16Toţi prinţii mării vor coborî de pe tronurile lor, îşi vor îndepărta robele şi se vor dezbrăca de veşmintele lor brodate. Se vor îmbrăca cu spaima, se vor aşeza pe pământ şi vor tremura în fiecare clipă, înmărmuriţi fiind din pricina ta. 17Atunci vor face pentru tine o cântare de jale şi-ţi vor zice:
‘Cum ai pierit, tu, cea locuită de oamenii mării,
cetate vestită,
tu, care erai puternică pe mare,
tu, care, împreună cu locuitorii tăi,
umpleaţi odinioară de groază
toate ţărmurile[c].
18Acum ostroavele tremură
de ziua căderii tale,
iar insulele mării sunt îngrozite
de sfârşitul tău.’»
19Căci aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Când te voi preface într-o cetate pustiită, asemenea cetăţilor care nu sunt locuite, când voi ridica peste tine adâncul şi te vor acoperi apele cele mari, 20atunci te voi coborî împreună cu cei ce coboară în groapă, la poporul din vechime, şi te voi face să locuieşti în tărâmul de jos, printre ruine veşnice, împreună cu cei ce se coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită şi să nu-ţi mai dau splendoare[d] în ţara celor vii. 21Te voi da pradă distrugerii şi nu vei mai fi. Vei fi căutată, dar nu vei mai fi găsită niciodată, zice Stăpânul Domn.»“