Naşterea lui Isus
1În zilele acelea, a ieşit un decret de la Cezar[a] Augustus[b] să se înscrie[c] toată lumea[d]. 2Acest recensământ s-a făcut pentru prima oară în timp ce[e] în Siria[f] era guvernator Quirinius[g]. 3Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4Iosif a plecat şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem,[h] pentru că era din casa şi spiţa lui David, 5ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. 6În timp ce se aflau acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască. 7Şi L-a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L-a înfăşat şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în odaia de găzduire nu era loc pentru ei.
Vestea bună adusă păstorilor
8În ţinutul acela erau nişte păstori care rămăseseră afară, pe câmp, şi stăteau de pază în timpul nopţii în jurul turmei lor. 9Un înger al Domnului a apărut înaintea lor şi slava Domnului a strălucit în jurul lor. Ei s-au speriat foarte tare. 10Îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi, pentru că iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul: 11astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, Care este Cristos[i], Domnul! 12Iată care va fi semnul pentru voi: veţi găsi un Copil nou-născut, înfăşat şi culcat într-o iesle.“
13Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudându-L pe Dumnezeu şi zicând:
14„Slavă lui Dumnezeu în înălţimi[j]
şi pace pe pământ,
între oamenii peste care se odihneşte bunăvoinţa Lui!“
15După ce îngerii s-au întors de la ei în ceruri, păstorii şi-au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem şi să vedem lucrul acesta care s-a întâmplat şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut!“ 16S-au dus repede şi i-au găsit pe Maria, pe Iosif şi Copilul culcat în iesle. 17Când i-au văzut, le-au făcut cunoscut ceea ce li se spusese despre Acest Copil. 18Toţi cei ce i-au auzit, s-au mirat de ceea ce le-au spus păstorii. 19Maria, însă, păstra toate aceste cuvinte şi cugeta la ele în inima ei. 20Apoi păstorii s-au întors slăvindu-L şi lăudându-L pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le-au auzit şi le-au văzut şi care erau întocmai cum li se spusese.
21Când a venit ziua a opta, în care Copilul trebuia circumcis,[k] I-au pus numele Isus[l], nume pe care îl spusese îngerul înainte ca El să fi fost conceput în pântece.
Isus este prezentat la Templu. Simeon şi Ana
22Şi când s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, poruncită în Legea lui Moise,[m] L-au dus la Ierusalim ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, 23aşa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat,[n] să fie pus deoparte pentru Domnul“,[o] 24şi ca să aducă jertfă, aşa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“[p]
25Şi iată că în Ierusalim era un om pe care-l chema Simeon. Acest om era drept şi evlavios. El aştepta mângâierea[q] lui Israel şi Duhul Sfânt era peste el. 26Duhul Sfânt îi făcuse cunoscut că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Cristosul Domnului. 27Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinţii L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii, 28Simeon L-a luat în braţe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
29„Acum, Stăpâne, eliberează-l[r] pe robul Tău în pace,
după cuvântul Tău,
30căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor
32o lumină care să slujească celorlalte neamuri drept revelaţie,
iar poporului Tău, Israel, drept glorie!“
33Tatăl şi mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre El.
34Simeon i-a binecuvântat şi i-a zis Mariei, mama lui Isus:
„Iată, Copilul Acesta este rânduit pentru căderea şi ridicarea multora în Israel şi pentru a fi un semn care va stârni împotrivire, 35ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Şi o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“
36Mai era şi o profetesă, pe nume Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soţul ei timp de şapte ani după fecioria ei 37şi apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci şi patru de ani[s]. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi şi noapte prin post şi rugăciune. 38A venit acolo chiar în ceasul acela şi a început să-I mulţumească lui Dumnezeu şi să le vorbească despre El tuturor celor ce aşteptau răscumpărarea Ierusalimului.
39După ce au împlinit toate lucrurile poruncite în Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40Copilul creştea, se întărea[t] şi era umplut cu înţelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.
Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani
41În fiecare an, părinţii Lui se duceau la Ierusalim, la Sărbătoarea Paştelui. 42Când era El la vârsta de doisprezece ani,[u] s-au dus la sărbătoare, potrivit obiceiului. 43După ce au trecut zilele sărbătorii, la întoarcere, Copilul Isus a rămas în urmă în Ierusalim. Părinţii Lui n-au ştiut lucrul acesta. 44Ei au crezut că se află undeva în caravană şi au mers aşa cale de o zi. Apoi au început să-L caute printre rude şi cunoştinţe, 45dar nu L-au găsit, aşa că s-au întors la Ierusalim să-L caute. 46După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. 47Toţi cei care-L auzeau erau uimiţi de priceperea şi de răspunsurile Lui. 48Când L-au văzut, părinţii Lui au rămas înmărmuriţi. Mama Lui i-a zis:
– Copile, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată că tatăl Tău şi cu mine Te-am căutat cu îngrijorare!
49El le-a răspuns:
– De ce M-aţi căutat? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu?[v]
50Ei n-au înţeles ceea ce le-a zis El. 51Apoi S-a coborât împreună cu ei, a venit în Nazaret şi le era supus. Mama Lui păstra toate aceste lucruri în inima ei. 52Isus creştea în înţelepciune, în statură şi Îi era tot mai plăcut lui Dumnezeu şi oamenilor.