1 Kings 11

King Solomon, however, loved many foreign women besides Pharaoh’s daughter—Moabites, Ammonites, Edomites, Sidonians and Hittites.

Regele Solomon însă, pe lângă fiica lui Faraon, a iubit multe femei străine: moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hitite.

They were from nations about which the Lord had told the Israelites, “You must not intermarry with them, because they will surely turn your hearts after their gods.” Nevertheless, Solomon held fast to them in love.

Ele erau din neamurile despre care Domnul le poruncise israeliţilor: „Să nu vă căsătoriţi cu ele^[a], căci cu siguranţă vă vor întoarce inimile înspre zeii lor!“ Dar Solomon s-a alipit de ei, iubindu-i.

He had seven hundred wives of royal birth and three hundred concubines, and his wives led him astray.

El avea ca soţii şapte sute de prinţese şi trei sute de ţiitoare; iar soţiile sale i-au pervertit inima.

As Solomon grew old, his wives turned his heart after other gods, and his heart was not fully devoted to the Lord his God, as the heart of David his father had been.

Când Solomon a îmbătrânit, soţiile sale i-au întors inima înspre alţi dumnezei, astfel că inima lui nu a mai fost în întregime a Domnului, Dumnezeul său, aşa cum fusese inima tatălui său, David.

He followed Ashtoreth the goddess of the Sidonians, and Molek the detestable god of the Ammonites.

El i-a slujit lui Aştoret^[b], zeiţa sidonienilor, şi lui Moleh^[c], urâciunea amoniţilor.

So Solomon did evil in the eyes of the Lord; he did not follow the Lord completely, as David his father had done.

Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu L-a urmat întru totul pe Domnul ca tatăl său, David.

On a hill east of Jerusalem, Solomon built a high place for Chemosh the detestable god of Moab, and for Molek the detestable god of the Ammonites.

Pe muntele din faţa Ierusalimului, el a zidit o înălţime pentru Chemoş, urâciunea moabiţilor, şi pentru Moleh, urâciunea amoniţilor.

He did the same for all his foreign wives, who burned incense and offered sacrifices to their gods.

Aşa a făcut pentru toate soţiile sale străine care ardeau tămâie şi aduceau jertfe zeilor lor.

The Lord became angry with Solomon because his heart had turned away from the Lord, the God of Israel, who had appeared to him twice.

Domnul s-a mâniat pe Solomon pentru că-şi îndepărtase inima de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori.

Although he had forbidden Solomon to follow other gods, Solomon did not keep the Lord’s command.

El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei; dar el nu a ascultat de porunca Domnului.

So the Lord said to Solomon, “Since this is your attitude and you have not kept my covenant and my decrees, which I commanded you, I will most certainly tear the kingdom away from you and give it to one of your subordinates.

Şi Domnul i-a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru şi nu ai păzit legământul Meu şi legile Mele, pe care ţi le-am dat, voi smulge regatul de la tine şi îl voi da slujitorului tău.

Nevertheless, for the sake of David your father, I will not do it during your lifetime. I will tear it out of the hand of your son.

Însă nu voi face acest lucru în timpul vieţii tale, datorită tatălui tău, David, ci îl voi smulge din mâna fiului tău.

Yet I will not tear the whole kingdom from him, but will give him one tribe for the sake of David my servant and for the sake of Jerusalem, which I have chosen.”

Solomon’s Adversaries

Totuşi, nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău o seminţie, datorită robului Meu David şi datorită Ierusalimului pe care l-am ales.“

Ultimii ani ai domniei lui Solomon: duşmanii lui Solomon

Then the Lord raised up against Solomon an adversary, Hadad the Edomite, from the royal line of Edom.

Apoi Domnul a ridicat un duşman împotriva lui Solomon, pe edomitul Hadad, din neamul regal al Edomului.

Earlier when David was fighting with Edom, Joab the commander of the army, who had gone up to bury the dead, had struck down all the men in Edom.

Pe vremea când David se lupta cu Edomul, Ioab, conducătorul oştirii, mergând să-i îngroape pe cei morţi, i-a omorât pe toţi bărbaţii din Edom.

Joab and all the Israelites stayed there for six months, until they had destroyed all the men in Edom.

Ioab şi tot Israelul rămăseseră acolo timp de şase luni, până i-au omorât pe toţi bărbaţii din Edom,

But Hadad, still only a boy, fled to Egypt with some Edomite officials who had served his father.

însă Hadad fugise în Egipt împreună cu câţiva edomiţi dintre slujitorii tatălui său; pe atunci el era doar un copil.

They set out from Midian and went to Paran. Then taking people from Paran with them, they went to Egypt, to Pharaoh king of Egypt, who gave Hadad a house and land and provided him with food.

Ei plecaseră din Midian şi se duseseră în Paran; din Paran au luat cu ei nişte bărbaţi şi s-au dus în Egipt, la Faraon, monarhul Egiptului, care i-a dat lui Hadad o casă şi nişte pământ şi s-a îngrijit de hrana lui.

Pharaoh was so pleased with Hadad that he gave him a sister of his own wife, Queen Tahpenes, in marriage.

Hadad a găsit o aşa mare bunăvoinţă înaintea lui Faraon, încât acesta i-a dat-o de soţie pe sora soţiei sale, regina Tahpenes.

The sister of Tahpenes bore him a son named Genubath, whom Tahpenes brought up in the royal palace. There Genubath lived with Pharaoh’s own children.

Sora reginei Tahpenes i-a născut un fiu cu numele Ghenubat, pe care Tahpenes l-a crescut la curtea lui Faraon. Ghenubat a locuit împreună cu fiii lui Faraon în palatul acestuia.

While he was in Egypt, Hadad heard that David rested with his ancestors and that Joab the commander of the army was also dead. Then Hadad said to Pharaoh, “Let me go, that I may return to my own country.”

În timp ce era în Egipt, Hadad a aflat că David s-a culcat alături de părinţii săi şi că şi Ioab, conducătorul oştirii, era mort. Atunci Hadad i-a zis lui Faraon:

– Dă-mi voie să mă întorc în ţara mea!

“What have you lacked here that you want to go back to your own country?” Pharaoh asked.

“Nothing,” Hadad replied, “but do let me go!”

– Ce-ţi lipseşte la mine de vrei să te întorci în ţara ta? l-a întrebat Faraon.

– Nimic, a răspuns el, dar lasă-mă să plec!

And God raised up against Solomon another adversary, Rezon son of Eliada, who had fled from his master, Hadadezer king of Zobah.

Dumnezeu a ridicat un alt duşman împotriva lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său, Hadad-Ezer, regele din Ţoba.

When David destroyed Zobah’s army, Rezon gathered a band of men around him and became their leader; they went to Damascus, where they settled and took control.

El a adunat în jurul său nişte bărbaţi şi a devenit căpetenia unei bande de prădători, atunci când David i-a omorât pe cei din Ţoba. Ei s-au dus la Damasc, s-au stabilit şi au domnit^[d] acolo.

Rezon was Israel’s adversary as long as Solomon lived, adding to the trouble caused by Hadad. So Rezon ruled in Aram and was hostile toward Israel.

Jeroboam Rebels Against Solomon

Rezon a fost un duşman al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, adăugând la răul pe care Hadad i l-a făcut lui Solomon. El domnea peste Aram şi l-a urât pe Israel.

Also, Jeroboam son of Nebat rebelled against the king. He was one of Solomon’s officials, an Ephraimite from Zeredah, and his mother was a widow named Zeruah.

Apoi, slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Ţereda, a cărui mamă era Ţerua, a ridicat mâna împotriva regelui.

Here is the account of how he rebelled against the king: Solomon had built the terraces^[a] and had filled in the gap in the wall of the city of David his father.

Iată cu ce prilej a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon zidea Milo^[e] şi astupa spărturile cetăţii tatălui său, David.

Now Jeroboam was a man of standing, and when Solomon saw how well the young man did his work, he put him in charge of the whole labor force of the tribes of Joseph.

Ieroboam era un om viteaz, iar când Solomon a văzut cum îşi îndeplineşte acest tânăr slujba, i-a încredinţat supravegherea tuturor oamenilor de corvoadă din Casa lui Iosif.

About that time Jeroboam was going out of Jerusalem, and Ahijah the prophet of Shiloh met him on the way, wearing a new cloak. The two of them were alone out in the country,

Pe atunci, Ieroboam a ieşit din Ierusalim şi s-a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Şilo, care era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp.

and Ahijah took hold of the new cloak he was wearing and tore it into twelve pieces.

Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăţi

Then he said to Jeroboam, “Take ten pieces for yourself, for this is what the Lord, the God of Israel, says: ‘See, I am going to tear the kingdom out of Solomon’s hand and give you ten tribes.

şi i-a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi, căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi rupe regatul din mâinile lui Solomon şi-ţi voi da ţie zece seminţii.

But for the sake of my servant David and the city of Jerusalem, which I have chosen out of all the tribes of Israel, he will have one tribe.

Dar lui îi va rămâne o seminţie datorită robului Meu David şi datorită cetăţii Ierusalim, pe care am ales-o dintre toate seminţiile lui Israel.

I will do this because they have^[b] forsaken me and worshiped Ashtoreth the goddess of the Sidonians, Chemosh the god of the Moabites, and Molek the god of the Ammonites, and have not walked in obedience to me, nor done what is right in my eyes, nor kept my decrees and laws as David, Solomon’s father, did.

Voi face aceasta pentru că M-a^[f] părăsit, pentru că s-a închinat la Aştoret, zeiţa sidonienilor, lui Chemoş, zeul moabiţilor, şi lui Moleh, zeul amoniţilor, şi pentru că nu a umblat în căile Mele, ca să facă ceea ce este drept înaintea Mea şi să păzească legile şi hotărârile Mele, ca David, tatăl lui.

“‘But I will not take the whole kingdom out of Solomon’s hand; I have made him ruler all the days of his life for the sake of David my servant, whom I chose and who obeyed my commands and decrees.

Însă nu voi lua întregul regat din mâinile lui Solomon, căci l-am pus domnitor pentru toate zilele vieţii lui, datorită robului Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele.

I will take the kingdom from his son’s hands and give you ten tribes.

Voi lua regatul din mâinile fiului său şi-ţi voi da ţie zece seminţii.

I will give one tribe to his son so that David my servant may always have a lamp before me in Jerusalem, the city where I chose to put my Name.

Însă îi voi da o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă întotdeauna o lumină înaintea Mea, la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o pentru a-Mi pune Numele acolo.

However, as for you, I will take you, and you will rule over all that your heart desires; you will be king over Israel.

Iar pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul! Vei fi rege peste Israel!

If you do whatever I command you and walk in obedience to me and do what is right in my eyes by obeying my decrees and commands, as David my servant did, I will be with you. I will build you a dynasty as enduring as the one I built for David and will give Israel to you.

Dacă vei asculta de tot ceea ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi vei face ceea ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut robul Meu David, atunci voi fi cu tine, îţi voi zidi o Casă statornică, ca aceea pe care i-am zidit-o lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel.

I will humble David’s descendants because of this, but not forever.’”

Îi voi smeri prin aceasta pe urmaşii lui David, dar nu pentru totdeauna.»“

Solomon tried to kill Jeroboam, but Jeroboam fled to Egypt, to Shishak the king, and stayed there until Solomon’s death.

Solomon’s Death

Solomon a încercat să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta a fugit în Egipt, la monarhul Şişak şi a rămas acolo până când Solomon a murit.

As for the other events of Solomon’s reign—all he did and the wisdom he displayed—are they not written in the book of the annals of Solomon?

Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea sa, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor lui Solomon“?

Solomon reigned in Jerusalem over all Israel forty years.

Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul.

Then he rested with his ancestors and was buried in the city of David his father. And Rehoboam his son succeeded him as king.

Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.