Legământul lui Dumnezeu cu Avram
1După toate acestea, Domnul i-a vorbit lui Avram într-o viziune astfel:
– Nu te teme, Avrame. Eu sunt scutul tău; răsplata ta va fi foarte mare.
2– Stăpâne Doamne, ce-mi vei da? I-a răspuns Avram. Căci mor fără copii, iar moştenitorul[a] gospodăriei mele este Eliezer din Damasc? 3Nu mi-ai dat nici un urmaş, a continuat Avram, şi prin urmare, un sclav din gospodăria mea va fi moştenitorul meu.
4Dar Domnul i-a răspuns:
– Nu acesta va fi moştenitorul tău, ci unul care se va naşte din tine, el îţi va fi moştenitor.
5Apoi l-a dus afară şi i-a spus:
– Uită-te la cer şi numără stelele, dacă poţi! Atât de numeroşi vor fi urmaşii tăi! a continuat El.
6Avram L-a crezut pe Domnul, şi El i-a socotit acest lucru dreptate.
7Domnul i-a mai spus:
– Eu sunt Domnul Care te-a adus din Ur, din Caldeea, ca să-ţi dea această ţară drept moştenire.
8– Stăpâne Doamne, cum voi şti că o voi moşteni? L-a întrebat Avram.
9– Adu-Mi o junincă de trei ani, a răspuns El, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea şi un pui de porumbel.
10Avram I-a adus toate acestea, le-a despicat în două şi a aşezat jumătăţile una în faţa celeilalte; dar păsările nu le-a despicat. 11Când păsările de pradă s-au năpustit asupra stârvurilor, Avram le-a izgonit. 12Pe când apunea soarele, pe Avram l-a cuprins un somn adânc şi un întuneric mare şi înfricoşător a venit peste el. 13Atunci Domnul i-a zis lui Avram: „Să ştii că urmaşii tăi vor fi străini într-o ţară care nu este a lor şi vor fi înrobiţi şi asupriţi timp de patru sute de ani[b]. 14Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei îl voi judeca Eu, iar după aceea vor ieşi de acolo cu mari bogăţii. 15Tu însă vei merge la strămoşii tăi în pace; vei fi îngropat după o bătrâneţe fericită. 16Urmaşii tăi se vor întoarce aici în a patra generaţie[c], pentru că nelegiuirea amoriţilor nu este încă deplină.“ 17Când a apus soarele şi s-a întunecat, s-a văzut un fum ca de cuptor şi o torţă aprinsă care a trecut printre acele bucăţi. 18În ziua aceea, Domnul a încheiat un legământ cu Avram, zicând: „Seminţei tale[d] îi voi da această ţară, de la Râul Egiptului[e] până la Râul cel Mare, adică Eufrat, 19şi anume pe cheniţi, pe cheniziţi, pe cadmoniţi, 20pe hitiţi, pe periziţi, pe refaimiţi, 21pe amoriţi, pe canaaniţi, pe ghirgasiţi şi pe iebusiţi.“