Imitându-L pe Cristos în smerenie
1Aşadar, dacă este vreo încurajare în Cristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo părtăşie cu Duhul, dacă este vreo afecţiune şi vreo îndurare, 2faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o dragoste, un duh şi un gând! 3Nu faceţi nimic din ambiţie egoistă, nici din îngâmfare, ci, în smerenie, consideraţi-i pe alţii mai presus decât voi înşivă. 4Fiecare dintre voi ar trebui să fie preocupat nu doar de interesele lui, ci şi de ale altora. 5Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Cristos Isus,
6Cel Ce, existând în chip[a] de Dumnezeu,
n-a considerat că a fi egal lui Dumnezeu
este un lucru ce trebuie apucat,
7ci S-a golit de Sine,
luând chip de rob
şi devenind asemenea oamenilor.
La înfăţişare a fost găsit ca un om;[b]
8 S-a smerit
şi a devenit ascultător până la moarte şi încă moarte pe cruce.
9De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult
şi I-a dăruit Numele
care este mai presus de orice nume,
10pentru ca în Numele lui Isus
să se plece orice genunchi
din cer, de pe pământ şi de sub pământ,
11şi orice limbă să mărturisească,
spre slava lui Dumnezeu Tatăl,
că Isus Cristos este Domnul.
Strălucind ca nişte stele
12De aceea, preaiubiţii mei, aşa cum întotdeauna aţi ascultat, nu doar în prezenţa mea, ci mult mai mult acum, în absenţa mea, duceţi la bun sfârşit mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, 13pentru că Dumnezeu este Cel Care lucrează în voi; şi astfel voi aveţi voinţă şi puteţi lucra după buna Lui plăcere. 14Faceţi toate lucrurile fără să vă plângeţi şi fără să vă certaţi, 15ca să fiţi fără pată şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu în mijlocul unei generaţii necinstite şi pervertite. Străluciţi între ei ca nişte stele în univers, 16ţinând sus[c] Cuvântul vieţii, ca să mă pot lăuda în ziua lui Cristos că n-am alergat în zadar şi că nu am trudit degeaba. 17Şi chiar dacă sunt turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa şi lucrarea credinţei voastre[d], eu mă bucur şi îmi împărtăşesc bucuria cu voi toţi. 18În acelaşi fel, bucuraţi-vă şi voi şi împărtăşiţi-vă bucuria cu mine!
Timotei şi Epafrodit
19Nădăjduiesc în Domnul Isus că vi-l voi trimite în curând pe Timotei, pentru ca şi eu să fiu încurajat de veştile despre voi. 20Căci n-am pe nimeni care să-mi împărtăşească simţămintele ca el, fiind cu adevărat preocupat de starea voastră. 21Toţi îşi urmăresc propriile interese, şi nu pe ale lui Cristos. 22Voi cunoaşteţi vrednicia lui, şi anume că a lucrat cu mine pentru Evanghelie ca un copil slujindu-şi tatăl. 23Sper să vi-l trimit imediat ce aflu cum merg lucrurile cu privire la mine 24şi am încredere în Domnul că voi veni şi eu curând.
25Am considerat că este necesar să vi-l trimit pe fratele Epafrodit, conlucrător şi ostaş împreună cu mine, trimisul vostru, cel pe care voi l-aţi trimis pentru a sluji nevoilor mele. 26El a fost foarte tulburat fiindcă aţi auzit că a fost bolnav. 27A fost atât de bolnav încât era aproape să moară, însă Dumnezeu a avut îndurare faţă de el şi nu doar faţă de el, ci şi faţă de mine, ca să nu fiu întristat peste măsură. 28Aşadar, vi-l trimit în grabă, ca să vă bucuraţi văzându-l din nou, iar eu să nu mai fiu întristat. 29Primiţi-l deci bine, în Domnul, cu toată bucuria, şi cinstiţi astfel de oameni! 30Căci de dragul lucrării lui Cristos era aproape să moară, riscându-şi viaţa pentru a face, în locul vostru, acele lucruri pe care voi nu le-aţi putut face pentru mine.